STUDIU: Europenii sunt speriaţi de o nouă criză

Confruntaţi cu dezbaterea în desfăşurare privind bailout-ul Greciei, şi cu înrăutăţirea crizei datoriilor în Franţa şi Italia, consumatorii europeni sunt, în mod vizibil, din nou neliniştiţi. Aceasta este una dintre concluziile studiului GfK „Climatul de consum în Europa“, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică, preţurile şi veniturile, şi a dorinţei de cumpărare

„În timp ce în primăvară majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană erau optimiste în legătură cu depăşirea crizei în viitorul previzibil, peste vară s-a produs o schimbare considerabilă de sentiment. În al doilea trimestru se părea că recesiunea trecuse de faza critică în Europa, în condiţiile în care economiile majorităţii ţărilor europene începeau să iasă din cea mai adâncă recesiune înregistrată de la cel de-al Doilea Război Mondial, şi rezultatele economice indicau, pentru prima oară, în multe ţări, un trend uşor ascendent. Însă dezbaterile privind asistenţa financiară suplimentară şi garantarea împrumuturilor Greciei au neliniştit în vara aceasta din nou, în mod serios, consumatorii europeni“, notează autorii studiului.

Ca urmare a nivelului ridicat al datoriilor, Italia şi Franţa riscă să le fie redus rating-ul de credit de către principalele agenţii de evaluare. Creşterea economică în majoritatea ţărilor europene nu este atât de puternică precum au prezis experţii în primăvară. Numai Germania continuă să înregistreze rezultate economice extrem de bune, însă până şi aici aşteptările privind creşterea au înregistrat recent un declin accentuat.

Pentru o continuare a redresării economice a Uniunii Europene, este esenţial ca ţările membre să îşi reducă nivelul datoriilor în mod rapid şi cu rezultate de lungă durată. Felul în care UE va aborda criza Greciei în săptămânile care urmează, dar şi costul generat de aceasta pentru diversele ţări, va influenţa cu siguranţă, în mod decisiv, dacă şi cât de rapid consumatorii europeni vor începe să creadă din nou în redresarea economică a Europei.

Românii sunt mai puţin pesimişti

Încă din iunie, aşteptările privind starea economiei aproape că s-au prăbuşit în majoritatea ţărilor europene incluse în studiu, cele mai accentuate scăderi înregistrându-se în Germania (de la 50,3 la 4,8 puncte), Austria (de la 19,6 la -26,2 puncte) şi Franţa (de la -15,3 la -42,2 puncte). Singurele ţări care au reuşit să evite acest trend puternic descendent într-o oarecare măsură au fost Polonia (de la -13,9 la -10,2 puncte), Bulgaria (de la -10,8 la -15,3 puncte) şi România (de la -26,2 la -32,8 puncte).

Grecii nu mai cred în redresare

Grecii şi-au pierdut orice urmă de încredere într-o redresare economică în viitorul previzibil: aşteptările privind starea economiei au atins o nouă valoare minimă record de -58,7 puncte. O valoare mai mică a fost înregistrată o singură dată, în decembrie 2010, când indicatorul a coborât la -59 puncte.
Performanţa economică a Greciei a scăzut cu 5,5% în al doilea trimestru al acestui an, o cifră similară fiind anticipată pentru întregul an. Cheltuielile publice au continuat să crească, punând în pericol planurile UE şi ale Fondului Monetar Internaţional de a ajuta Grecia să depăşească criza. Guvernul Greciei înregistrează în prezent un deficit de circa 9%, mai mult de unul din şase greci fiind actualmente şomer; se anticipează ca, până la sfârşitul anului, această cifră să ajungă la unul din cinci, iar până în 2012 la unul din patru, arată studiul GfK.

Impact redus în Bulgaria

În schimb, Bulgaria a menţinut cu succes un curs pozitiv, înregistrând o creştere economică de circa 2% comparativ cu anul anterior. Această creştere s-a datorat în principal activităţilor de export şi turismului, care a creat multe locuri de muncă în perioada de vară. Comparativ cu 2008 însă, ratele de creştere sunt relativ modeste, şi acest lucru se reflectă şi în aşteptările privind starea economiei.
Consumatorii nu sunt convinşi că situaţia va continua să aibă un impact la fel de mic asupra Bulgariei ca şi până acum. În prezent, indicatorul se află la -15,3 puncte, însă evoluţia sa în ultimele luni a fost relativ variabilă, ceea ce se poate atribui şi discuţilor privind bailout-ul Greciei şi pachetul de salvare anticipat. Anul acesta, Bulgaria a reuşit să îşi reducă cu succes deficitul guvernamental şi să îşi stabilizeze rezultatele economice generale. Ca urmare, ea a fost recompensată de agenţia de evaluare Moody's cu o corectare în sens ascendent a rating-ului de credit.

Italia: risc de faliment şi impozite mai mari

Ca urmare a nesiguranţei economice în creştere, aşteptările privind veniturile au scăzut în întreaga Europă. După cum era de aşteptat, cele mai pesimiste ţări au fost Grecia (-59,3 puncte) şi Portugalia (-58,5 puncte), cu toate că şi în Franţa se anticipează o reducere semnificativă a veniturilor (-51,9 puncte).
În ultimele trei luni, consumatorii italieni şi-au dat seama, pentru prima dată, că există un risc real de faliment naţional. În mod clar, aceştia au acceptat situaţia şi sunt pregătiţi să facă sacrificii pentru a înfrunta criza. Italienii sunt la fel de puţini doritori ca şi alte ţări să plătească impozite mai mari, însă în situaţia actuală sunt pregătiţi să sufere reduceri ale veniturilor, dacă aceasta va reduce datoria guvernamentală până la un nivel rezonabil. Cu toate că statul deja primeşte 42,8% din salarii, persoanele cu venituri mari în special sunt de acord să accepte majorări ale impozitelor.

Şomaj încă ridicat în Polonia

Un tablou variat apare şi în evoluţia aşteptărilor privind veniturile în Polonia. Pe de o parte, s-au înregistrat niveluri mai ridicate de ocupare a forţei de muncă şi creşterea economică din Polonia este bună, experţii anticipând o creştere de ansamblu de circa 4,5% în 2011 şi o creştere de 0,5% a consumului privat. Pe de altă parte, rata şomajului continuă să rămână, la 11,8%, extrem de ridicată. Şi aici, principalul factor cauzator de nelinişte este situaţia din Grecia, şi posibilele consecinţe ale acesteia în UE.
În fine, cetăţenii polonezi au fost influenţaţi în mare măsură de diversele ştiri din presă anterioare alegerilor, temerile legate de evenimentele politice generând întotdeauna o anumită nelinişte în rândul consumatorilor. Aceşti factori contradictorii au influenţat şi aşteptările privind veniturile, mai arată autorii studiului.