SIF-urile submineaza increderea investitorilor

* CNVM ar trebui sa disciplineze SIF-urile si sa le controleze mai bine * Companiile de asigurari ar trebui supravegheate mai atent * Riscul de frauda ramane o problema in relatiile dintre banci * Sistemul de pensii este nesustenabil pe termen lung din cauza evaziunii fiscale

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare ar trebui sa supravegheze mai bine piata de capital si in special Societatile de Investitii Financiare (SIF), care "ataca" increderea investitorilor. Aceasta este doar una dintre concluziile la care au ajuns analistii FMI, dupa ce au a analizat la sange sistemul financiar-bancar din Romania. Este pentru prima data cand FMI face o fotografie completa si detaliata a intregului sistem financiar-bancar romanesc, enumerand toate vulnerabilitatile si reusitele acestuia. "Opacitatea SIF-urilor este o piedica pentru cei care vor sa afle daca sunt administrate corect si in interesul investitorilor", se arata in raportul FMI, ale carui concluzii le prezentam in exclusivitate. Analistii Fondului atrag atentia asupra incorectitudinii faptului ca SIF-urile beneficiaza de o lege speciala si afirma ca viitoarele reglementari referitoare la activitatea acestora ar trebui sa le oblige la mai multa disciplina. Sa nu uitam ca SIF-urile, produsul marii cuponiade, au acumulat averi imense, nefiind in ultimii ani controlate de nici o institutie de stat. "Ar trebui sa li se ceara SIF-urilor sa-si intocmeasca rapoartele financiare conform standardelor internationale de contabilitate", mai spun expertii FMI. In opinia lor, CNVM nu dispune de suficient personal si pregatire pentru a supraveghea eficient piata de capital. In capitolul privind sectorul bancar, FMI sustine ca "punctul slab al sistemului raman raportarile financiare nerealiste si ineficienta supraveghere din partea board-ului bancilor". La acest capitol, Fondul aminteste ca "expansiunea accentuata a creditelor catre sectorul neguvernamental, cu circa 33-35 la suta in termeni reali in 2001, este un motiv de ingrijorare, tinand cont si de faptul ca cea mai mare parte a acestor credite a fost acordata in valuta si unor debitori expusi riscurilor ce decurg din fluctuatiile de curs". Analistii FMI mai avertizeaza si asupra faptului ca riscul de frauda continua sa fie o problema in relatiile dintre banci. Si cum multe din "drumurile" bancilor au dus la Tribunal, Fondul atrage atentia ca "sistemul judiciar reprezinta veriga slaba a sectorului financiar". Doua din argumentele invocate de FMI sunt ca: judecatorii nu sunt perceputi ca fiind independenti, iar eficienta tribunalelor este scazuta. "Cand este nevoie de o audiere judiciara, de cele mai multe ori, regula este o intarziere foarte mare si rezultatul mereu imprevizibil", se arata in documentul FMI. In sectorul de asigurari, sunt puse pe tapet doua chestiuni spinoase: supravegherea societatilor - considerata insuficienta - si faptul ca rapoartele auditorilor nu prezinta incredere. Cat priveste sistemul de pensii, raportul FMI trage un semnal de alarma aratand ca acesta nu este sustenabil pe termen lung din cauza cotizatiilor prea mari care incurajeaza evaziunea fiscala. Cum nu se poate vorbi despre sistemul financiar din Romania fara a ataca problema arieratelor, raportul Fondului arata ca "la nivelul anului 2001, arieratele (datoriile intre societati si cele fata de bugetul de stat) reprezentau 58 la suta din toate activele companiilor (cu datorii). Arieratele fiscale (datoriile neachitate catre bugetul de stat) s-au acumulat in sectorul de stat si in cazul firmelor fara venituri din export. In final, raportul FMI aminteste masurile adoptate de autoritati pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor, aratand ca la Oficiul special creat in acest sens, au fost primite, in ultimii trei ani, 433 de sesizari din partea bancilor, care au condus la deschiderea a 53 de dosare penale si la 22 de condamnari. Acelasi document spune ca potrivit informatiilor primite de la autoritatile romane, au fost "inghetate circa 3 milioane de dolari", bani proveniti din activitati ilicite si care riscau sa intre in circuitul financiar pentru a fi "spalati", adica legalizati.