Rusia recunoaşte că a închis robinetul petrolului spre Europa

O criză a petrolului ameninţă cinci ţări din Europa Centrală şi de Est, în urma conflictului comercial dintre Rusia şi Belarus

Rusia a confirmat, ieri, că de fapt ea nu mai pompează petrol prin conducta Drujba care tranzitează teritoriul Belarusului. De ce? Pentru că nu vrea să plătească taxa de tranzit impusă de Minsk. În replică, Belarusul s-a plâns că Moscova îi pune în cârcă izbucnirea disputei comerciale care s-a lăsat cu sistarea livrărilor de petrol spre Germania şi cea mai mare parte a estului Europei.
O delegaţie de oficiali belaruşi condusă de vicepremierul Andrei Kobiakov a zburat, ieri-dimineaţă, la Moscova pentru a găsi o soluţie la conflictul petrolului, care a afectat Germania, Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia. Dar ministrul afacerilor externe din Belarus, Andrei Yevdochenko, a spus că discuţiile nu începuseră încă şi a adăugat că Rusia nu ar trebui să pună condiţii nerezonabile. Oficialii ruşi, citaţi de agenţia de presă AP, au spus că negocierea dintre Moscova şi Minsk poate începe doar dacă fosta republică sovietică renunţă la taxa de 45 de dolari pe tonă pe care o cere acum pentru petrolul rusesc care-i tranzitează ţara.
Putin ia atitudine în conflictul petrolului
Preşedintele rus, Valdimir Putin, a convocat tot ieri-dimineaţă o întâlnire de urgenţă cu membrii cabinetului său "pentru a discuta cu companiile ruseşti posibilitatea reducerii producţiei de petrol ca o consecinţă la problemele apărute. Rusia are o capacitate limitată de rafinare a petrolului şi ar putea fi nevoită să-şi micşoreze producţia dacă scad brusc exporturile. De asemenea, Rusia afirmă că-şi va orienta exporturile de petrol către ţările oocidentale pe alte rute. Putin a adăugat că guvernul trebuie să continue negocierile cu autorităţile belaruse pentru reluarea transportului petrolului către Europa şi protejarea intereselor consumatorilor occidentali. Polonia, Germania şi Slovacia sunt în continuare private de petrolul din Rusia, relatează AFP. Tomasz Zakrzewski, purtătorul de cuvânt al companiei poloneze PERN, a spus că rafinăriile poloneze dispun de propriile rezerve care le permit să funcţioneze normal timp de opt zile. Varşovia a anunţat că rezervele strategice ale Poloniei durează 80 de zile. Polonia este dependentă în proporţie de 96 la sută de petrolul rusesc care tranzitează Belarusul. Autorităţile au dat asigurări că, în caz de nevoie, alimentarea poate fi reluată prin terminalul petrolier maritim de la Gdansk. Şi Germania şi Slovacia continuă să fie afectate de criza petrolieră.
Europa depinde prea mult de Rusia
Ungaria este şi ea printre ţările afectate de criză. Ministrul economiei de la Budapesta, Janos Koka, a declarat că, în pofida acestui fapt, nu se va înregistra nicio criză de petrol nerafinat sau derivaţi ai acestuia. Oficialul a precizat că, în cazul în care livrările cu petrol sunt sistate şi în următoarele 24 de ore, va autoriza utilizarea rezervelor strategice. În schimb, alimentarea cu petrol a Ucrainei nu a fost afectată, ţiţeiul fiind furnizat acestei ţări prin oleoductul Pridneprovski, ce nu traversează teritoriul belarus.
Tulburarea exporturilor de petrol către Europa alimentează încă o dată îngrijorările vizavi de dependenţa bătrânului continent de Rusia ca furnizor de energie, la doar un an după ce disputa Kremlinului cu Ucraina a dus la o sistare a furnizării de gaze naturale către Kiev şi la înteruperi la livrările către unele ţări ale Uniunii Europene. În prezent, Rusia furnizează un sfert din petrolul Uniunii şi peste două cincimi din necesarul de gaz. Într-un limbaj deosebit de dur, preşedintele Comisiei Europene, Jos