Românul din statistici duce o viaţă trepidantă, dar scurtă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Datele oficiale arată diferenţe semnificative între performanţele economice realizate în gospodăriile din România, Germania şi Bulgaria Cu sau fără voia statisticienilor, cifrele

Datele oficiale arată diferenţe semnificative între performanţele economice realizate în gospodăriile din România, Germania şi Bulgaria

Cu sau fără voia statisticienilor, cifrele publicate în diversele rapoarte periodice lasă să se întrevadă un personaj virtual, ale cărui performanţe - în calitatea acestuia de conducător al unei gospodării - sunt uneori ciudate, având destul de puţine corespondenţe în viaţa reală.

După ce am identificat "cetăţeanul" ce transpare din statistitcile româneşti, l-am comparat cu omologul lui din Bulgaria şi cu cel din Germania - desigur, în limita datelor statistice puse la dispoziţie de sursele aferente. Prezentăm, în continuare, câteva dintre cele mai interesante rezultate ale acestei analize.

Casa, familia, parametrii locuirii, stilul de trai, speranţa de viaţă, sursele din care fac rost de bani (structura veniturilor) sau modul în care îi folosesc (structura cheltuielilor) ar fi principalele repere ale existenţei acestor cetăţeni virtuali. Între cele trei categorii de "majoritari statistici", principalele diferenţe constau în structura veniturilor şi cea a cheltuielilor.

La concurenţă directă cu bulgarul şi cu neamţul

Cea mai scurtă durată a vieţii - 72 de ani - îi revine românului. Pe la 19 ani se angajează, apoi iese la pensie în jurul vârstei de 65 de ani, dar preferă să muncească şi după aceea. Bulgarul are o speranţă de viaţă de 73 de ani, iar neamţul - 79 de ani. În gospodăria românului din statistici se regăsesc 2,9 persoane (?!), care aduc în total un venit de aproximativ 418 euro, de unde cheltuie pentru consum 395 de euro.

Cetăţeanului nostru virtual, ca persoană activă, îi revine mai mult decât un asistat social, adică 0,8 pensionari şi 0,4 şomeri sau din alte categorii (de regulă, persoane defavorizate ori cu dizabilităţi). O statistică a Eurostat arată că acest raport se va dubla, până în 2050, adică românului capabil de muncă îi vor reveni mai mult de doi asistaţi social.

Pentru comparaţie, în gospodăria bulgarului, formată din 2,8 persoane, se realizează un venit de 286,2 euro, iar în a cetăţeanului (virtual) german - care numără doar 2,1 membri - se acumulează peste 2.800 euro.

În corelaţie aproape direct proporţională cu nivelul veniturilor apare şi configuraţia a ceea ce putem numi înghesuiala din cele trei ţări: românul are 91 de vecini pe kilometrul pătrat, bulgarul are doar 70, iar neamţul împarte aceeaşi suprafaţă cu alte 230 de persoane.

O altă serie de date oficiale - de data aceasta, referitoare la viaţa "particulară" a cetăţeanului din statistici - arată că românul rezistă într-o căsnicie 11 ani (perioadă calculată de la vârsta căsătoriei până la eventualul divorţ), în timp ce atât bulgarul, cât şi neamţul, aşteaptă 12,5 ani până să pună capăt vieţii de familie.

La muncă, eficienţa nu prea contează

Românul din statisticile oficiale munceşte 39,4 ore pe săptămână full-time, dar îşi mai găseşte timp şi pentru alte activităţi part-time, cărora le rezervă 13,4 ore pe săptămână. Dacă ar vrea să-şi înfiinţeze o firmă, ar trebui să se întovărăşească cu mai mult de 55 de parteneri, având în vedere faptul că în România sunt 18,09 firme la mia de locuitori.

În schimb, dacă s-ar angaja într-o firmă ca simplu salariat, aici ar avea 14,1 colegi, media pe ţară fiind de 15,1 angajaţi/companie românească. În această calitate a devenit celebru, pentru că salariul său (şi celelalte costuri pe care angajatorul le suportă pentru a-i menţine postul) a crescut în 2007 cu peste 23% - de şapte ori mai rapid decât ale altor europeni. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre eficienţa lui - productivitatea muncii -, care a crescut mult mai lent, cu doar 11%...

Jumătate din bani se duc pe mâncare, băutură şi ţigări

Aproape 42% din veniturile românului nostru se cheltuie pentru produse agroalimentare şi băuturi nonalcoolice şi peste 6% - pentru tutun şi alcool. O pondere semnificativă (18%) în totalul cheltuielilor este reprezentată de costurile cu întreţinerea locuinţei - apă, electricitate, gaze etc. Cel mai puţin din total îi revine cheltuielilor cu educaţia - 0,9%. În comparaţie cu modelul nostru, bulgarul cheltuie 53% cu mâncarea, băutura şi ţigările, iar neamţul - doar 14%. La întreţinere se duc 14% din veniturile bulgarului şi 31% din ale neamţului. Românul cheltuie anual pe haine doar 76 de euro, iar bulgarul 95 de euro.

Românul nu este din fire un om econom

După câteva decenii de restricţii sub regimul comunist, românul şi-a dezvoltat o latură înnebunită după cumpărături. Aşa că, dacă ar câştiga la loto câteva milioane bune de euro, cetăţeanul ţării noastre nu şi-ar face probleme că nu are pe ce să-i cheltuiască, mai ales că nu are de gând să pună deoparte, ca pentru zile negre, mai mult de 100 de lei.

e 1.000 de lei nu-i ajunge să-şi satisfacă toate poftele, mai împrumută şi de la bancă. A văzut un nou model de maşină sau poate vrea să-şi redecoreze casa? Românul nu se teme de datorii, aşa că îşi face credit. Prin urmare, are de înapoiat peste 5.000 de lei.

Dar nu se mulţumeşte cu atât pentru că el vrea credit de cel puţin 10.000 de lei, dar cum este o persoană nehotărâtă, nu se poate decide la ce bancă să meargă. Şi paleta este atât de largă, aşa că în permanenţă cercetează piaţa ca un adevărat consumator.

Este atent la dobândă, în primul rând - 60% din populaţia României - şi apoi la suma pe care poate să o primească de la bancă - 30% din populaţie -, dar şi perioada - 28% din populaţie. Cu cât e termenul de restituire este mai îndepărtat cu atât mai bine.

Banca, cea mai bună soluţie de economisire

Şi cu atât de multe bănci în jur, nici nu avea cum să nu aleagă ca metodă de economisire banca (60% din populaţie) pentru că, după părerea lui, este cel mai sigur loc în care poţi să-ţi depozitezi "averea". Însă lui îi place şi să facă investiţii în valută (20% din populaţie) sau să-i împrumute cu camătă (9% din populaţie).

Uneori este atât de plictisit de birocraţia de la bănci şi speriat de un eventual faliment al băncilor, încât preferă să-şi ţină banii la ciorap (7% din populaţie). Dacă reuşeşte să obţină în cele din urmă un credit, românul vrea electrocasnice, dar şi ultimul model de telefon mobil, haine de firmă, decoraţiuni pentru casă şi, de ce nu, ultimul răcnet în materie de home cinema.

Cu toate acestea, este în permanenţă nemulţumit de traiul de viaţă şi are impresia că o duce mai rău decât în vremurile gri ale comunismului şi, pe măsură ce înaintează în vârstă, devine şi mai neîncrezător că ar putea vreodată să aibă un trai mai bun.

Cine-a pus cârciuma-n drum sigur a fost român

Românul este un mare vicios. Iubeşte tutunul şi alcoolul aşa că "investeşte" de şapte ori mai mult în aceste mici plăceri ale vieţii decât în educaţie. El alocă în fiecare lună câte 60 de lei pentru ţigări şi alcool, şi mai puţin de 50 lei pentru a consulta un medic, a se relaxa sau a învăţa, la un loc.

Românului îi place să fie în pas cu moda, aşa că îşi alocă 4,7% din bugetul rezervat consumului pentru haine şi încălţăminte. Însă cei mai mulţi bani se duc pe mâncare - aproape jumătate - şi pe facturile la utilităţi - aproximativ o cincime.

Din salariul său, românul alocă 71,8% pentru cheltuielile de consum. Într-un final, el reuşeşte să cheltuiască pe lună aproape 1.500 de lei, din care plăteşte impozite şi taxe cam 17,5 lei şi îşi mai alocă aproape 100 de lei pentru cheltuielile băneşti. Din suma pe care românul o pune deoparte pentru consum, 1,1% ajunge la reataurante, cafenele şi hoteluri şi, cum românul este şi comod din fire, alocă şi 6% din banii lunari pe transport.

Pentru convorbirile telefonice mai adaugă încă 4,7% din sumă. Nu în ultimul rând, producţia a luat din bugetul gospodăriei românului în jur de 8,6 procente. Pentru investiţii însă, aceştia au cheltuit o sumă infimă, de doar puţin peste 1%.

Gospodăria, pe primul loc în preocupări

Cifrele statistice referitoare la structura gospodăriei situează, de data aceasta, românul pe un palier superior atât bulgarului, cât şi neamţului. Familia compusă din doi adulţi care au copii în întreţinere se regăseşte în proporţie de 35% în România, de 31% în Germania şi numai 29% în Bulgaria.

La fel se situează gospodăriile administrate de persoane singure: 7% în România, 9% în Bulgaria şi 17% în Germania. Iar din punctul de vedere al gospodăriilor care nu au copii în întreţinere, românul are cea mai mică pondere (31% din total), în timp ce bulgarul are 38%, iar neamţul - 40%. În cazul gospodăriilor în care sunt copii, atât neamţul, cât şi bulgarul şi românul se pot lăuda cu câte doi urmaşi pe familie.

Per total, gospodăria românească numără 2,9 membri, cea bulgărească, 2,8 membri, iar cea germană - 2,1 persoane.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite