Românii şi bulgarii rămân săracii Europei

Aderarea la blocul comunitar nu a redus decalajul economic dintre cele mai nevoiaşe şi cele mai bogate state membre. 2010 ar putea accentua disproporţia. Puterea de cumpărare a românilor a înregistrat un uşor avans în ultimii trei ani, dar rămâne printre cele mai slabe din UE. Unele ţări non-membre stau mai bine.

La trei ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), România încă îşi dispută cu Bulgaria statutul de „cea mai săracă ţară din blocul comunitar". La sfârşitul lui 2009, puterea de cumpărare a românilor a rămas a doua de la coada clasamentului, după vecinii de la sud. La un PIB pe cap de locuitor - măsurat în standardul puterii de cumpărare (PPS) - de 45, România s-a plasat între Bulgaria (41) şi Letonia (49). Media UE este de 100 PPS, 13 state sunt peste acest prag, iar restul sunt sub criteriul de referinţă.

Avans anulat

La sfârşitul lui 2007, România avea un PPS de 42, iar Bulgaria - acelaşi 41. Astfel, standardul puterii de cumpărare a crescut uşor în ultimii trei ani, în sensul că românii pot cumpăra o mai mare cantitate de bunuri şi servicii cu aceiaşi bani. Slabul avans poate fi anulat, în 2010, de măsurile de austeritate, ce vor pune o presiune suplimentară pe consumul deja lovit de criză. Lipsiţi de garanţia câştigurilor viitoare, românii vor cheltui mai puţin, încercând să economisească.

Unii economişti sunt de părere că România plăteşte - exceptând efectele recesiunii - şi „slaba pregătire" dinaintea aderării la UE. Potrivit directorului executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea, doar îndeplinirea unor criterii de convergenţă nominală nu a fost suficientă pentru ca efectele aderării să devină palpabile. „Convergenţa reală este cel puţin la fel de importantă, fiindcă ea dă perspective consolidării economice", a spus Voinea. Astfel, guvernanţii români au avut grijă de îndeplinirea unor criterii nominale precum rata inflaţiei, deficitul bugetar sau datoria publică, ignorându-le pe cele reale.

Aici se numără nivelul PIB pe cap de locuitor, structura ramurilor economiei naţionale şi competitivitatea. Iar scenariul riscă să se repete şi în strategia fixată pentru aderarea la zona euro, în situaţia în care toate măsurile luate de Executiv lovesc chiar în aceste criterii.

Croaţia şi Turcia se consolidează

Croaţia şi Turcia, care nu au devenit încă membre UE - cea de-a doua având, de alt­fel, perspective cvasi-nule de a adera în următorii zece ani -, au o putere de cumpărare superioară României: 64, respectiv 46. Standardul puterii de cumpărare este o unitate de măsură artificială, ce elimină diferenţele de preţ dintre ţările-membre. Un PPS „cumpără" aceeaşi cantitate de bunuri şi servicii în toate aceste state şi permite comparaţii relevante ale indicatorilor economici.