Românii nu au învăţat lecţiile crizei. Se împrumută în continuare în valută

Anii de criză care au adus deprecieri semnificative ale leului în raport cu euro sau cu francul elveţian par a fi daţi uitării de români. Deşi românii s-au gândit de două ori înainte de a mai lua un împrumut de la bancă, având în vedere că procesul de creditare a bătut pasul pe loc în 2011, cei care s-au împrumutat, au ales să-şi facă datorii în valută. Aceştia au ignorat riscul ca leul să-şi continue deprecierea, iar r

Singurul segment care a înregistrat creştere în 2011 este cel al împrumuturilor pentru locuinţe în euro. În rest, scădere pe linie. Astfel, soldul creditelor pentru locuinţe în euro contractate de populaţie a crescut anul trecut cu 17,89%, până la 6,37 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Banca Naţioanlă a României (BNR). Avansul este susţinut, în bună parte, de continuarea programului guvernamental „Prima Casa”, ajuns la cea de-a patra etapă, în cadrul căruia populaţia beneficiază de un avans minim mai mic, dar şi de dobânzi mai mici decât media pieţei, cu garanţa statului în proporţie de 50%.

Românii au ales să se împrumute în euro pentru a-şi achiziţiona o locuinţă datorită dobânzilor mai mici faţă de cele practicate de bănci pentru finanţările în lei. De exemplu, la finele lunii npiembrie 2011, dobânda medie aplicată de bănci pentru creditele noi în lei pe o perioadă de peste cinci ani era de 12,59% pe an, potrivit datelor BNR. Pentru acelaşi tip de credit, dar în euro, dobânda era de 6,06% pe an, la jumătatea cei practicate pentru împrumuturile în moneda naţională.

Soldul creditului pentru locuinţe în lei a scăzut anul trecut cu aproape 5%, până la 1,5 miliarde de lei (350,9 milioane de euro). Pe segmentul creditelor imobiliare în alte valute s-a înregistrat în 2011 o stagnare.

Românii nu vor să mai audă de consum pe credit

Totuşi, românii au învăţat ceva din anii de criză. Au trecut anii când românii se împrumutau la bancă pentru un frigider, un televizor sau pentru petrecerea vacanţei. Astfel, soldul creditului pentru consum în lei a scăzut cu peste 3% în 2011, iar cel în valută cu 4,25%, potrivit BNR. Cea mai mare scădere s-a înregistrat însă pe componenta în alte valute – dolari, franci elveţieni sau yeni, de 8,4%.

Mai mult decât se-ntinde plapuma

Mulţi dintre români s-au supraîndatorat în anii de boom economic 2006-2008 aşteptându-se ca salariile lor să continue să crească pe întreaga perioadă în care aveau de rambursat creditul. În ultimii doi ani, însă, salariile au scăzut, mulţi români şi-au pierdut locurile de muncă, dobânzile şi preţurile bunurilor de consum au crescut, iar euro şi francul elveţian s-au scumpit semnificativ. Astfel, mulţi nu şi-au mai putut plăti ratele la timp şi au devenit restanţieri la bănci. Mulţi români nici nu şi-au mai permis să se împrumute la bănci dat fiind gradul mare de îndatorare al acestora.

Creditele, mai greu de accesat în 2012

Cele mai recente reglementări ale BNR privind creditarea (Regulamentul nr. 24/2011) vor face ca împrumuturile să fie şi mai greu de accesat. Fie ele imobiliare sau de consum, creditele se vor acorda mai greu începând cu acest an, iar sumele oferite vor fi din ce în ce mai mici.

Creditele de nevoi personale, pe care românii le-au luat şi pe 20 de ani, ca să cumpere o maşină sau aparatură pentru locuinţă, nu mai există. Acum, împrumutaţii trebuie să dea banii înapoi în cel mult 5 ani.

 La acordarea creditelor de consum în valută sau indexate la cursul unei valute, solicitantul trebuie să dispună de garanții reale şi/sau personale la un nivel de minimum 133% din valoarea creditului.

Creditele de consum pot fi acordate pe o durată de maximum 5 ani. Totuși, această regulă nu este valabilă pentru creditele de consum cu destinație imobiliară, acordate în lei, pentru care debitorul a făcut dovada deţinerii unui avans de minimum 40%.

Dacă solicitantul alege să se împrumute în lei, valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăși 8

5% din valoarea garanției ipotecare. În același timp, dacă împrumutul este în valută, valoarea creditului este limitată la 80% din valoarea garanţiei ipotecare, însă numai dacă debitorul obține veniturile eligibile denominate ori indexate la moneda creditului. Totuși, aceste dispoziții nu sunt aplicabile creditelor pentru investiții imobiliare garantate integral sau parţial de stat.