Românii, tot mai sufocaţi de creditele în euro

Peste 60% din împrumuturile populaţiei şi firmelor sunt în valută. Reducerea veniturilor şi deprecierea leului au făcut ca tot mai mulţi români să nu-şi mai poată plăti acum ratele. Îndatoraţi peste măsură în euro, românilor le este tot mai greu să-şi ramburseze creditele. Restanţele în valută s-au dublat de la începutul anului şi continuă să crească.

Românii s-au împrumutat masiv în euro în 2006-2008, cel mai mult pentru consum, datorită dobânzilor mai mici comparativ cu cele pentru lei şi a cursului de schimb stabil.

Mai citiţi şi:

Şeitan: Rata şomajului a scăzut şi în luna iunie, pentru a treia lună consecutiv

Preţurile au crescut, veniturile au scăzut

Acum, din cauza condiţiilor economice actuale - scăderea veniturilor şi a puterii de cumpărare, creşterea dobânzilor şi a cursului de schimb, 40% din români au dificultăţi la plata ratelor, iar 13% din ei raportează întârzieri, arată un studiu realizat pentru Banca Mondială. Asta în contextul în care peste 60% din români rămân fără bani de la o lună la alta tot timpul sau des, iar 65% din populaţia de peste 16 ani are dificultăţi în a-şi acoperi nevoile de zi cu zi.

Dacă în urmă cu doi ani un român trebuia să plătească 1.080 de lei pentru o rată de 300 de euro, acum el achită cu 210 lei mai mult. Iar diferenţa este dată numai de variaţia cursului de schimb, având în vedere că leul a pierdut aproape 20% în raport cu euro în intervalul menţionat. Dacă adăugăm şi creşterea dobânzilor chiar cu câte cinci puncte procentuale pentru anumite tipuri de credite, ratele au cunoscut o creştere chiar mai mare de 25%.

Restanţele s-au dublat

Soldul creditelor în valută contractate de populaţie şi firme a ajuns la finele lunii mai la 30,2 miliarde de euro, reprezentând 62% din totalul împrumuturilor acordate de băncile comerciale.

Cele mai multe finanţări în valută sunt contractate de populaţia şi companiile din Capitală (13,4 miliarde de euro), urmate de cele din Regiunea Nord-Vest (4,05 miliarde de euro), respectiv Centru (2,67 miliarde de euro). Doar locuitorii şi firmele din Sud şi Sud-Vest au preferat să se împrumute mai mult în lei decât în valută. Cei mai mari restanţieri în valută sunt din Regiunea Nord-Vest (9,2% din totalul creditelor contractate) şi din Vest (5,86%).

Valoarea restanţelor înregistrate pentru creditele în valută s-a dublat în primele cinci luni ale anului şi a ajuns la 1,63 miliarde de euro.

Restricţii pentru creditele în valută

Chiar dacă mulţi dintre cei cu împrumuturi în valută „s-au ars" din cauza deprecierii leului, românii continuă să prefere tot creditele în euro datorită dobânzilor mai mici, arată ultimele date ale băncii centrale. Astfel, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a declarat ieri că instituţia pe care o conduce ar putea introduce în perioada următoare noi restricţii privind creditarea în valută, cum ar fi raportul dintre valoarea finanţării şi a garanţiei sau gradul de provizionare aferent împrumuturilor în devize străine.

„Dă-i românului mintea de apoi. Dacă a trebuit să trecem printr-o experienţă mai puţin plăcută ca să înţelegem ce înseamnă risc valutar, cel puţin să promovăm această idee", a spus Isărescu. El a lăsat să se înţeleagă că BNR nu are pregătite deja astfel de măsuri, care ar trebui „cântărite cu mare atenţie".

Îndatoraţi pentru consum

Peste 55% din creditele contractate de români în euro au avut ca destinaţie consumul şi puţin peste 40% - achiziţia de locuinţe, arată datele Băncii Na­ţionale a României. Astfel, împrumuturile în euro pentru consum se ridicau la finele lunii aprilie la 27,57 miliarde de lei (6,6 miliarde de euro), iar cele pentru locuinţe - la 19,8 miliarde de lei (4,74 miliarde de euro).