Românii, chemaţi să susţină producţia naţională de alimente

La puţin timp după integrare, producătorii români de alimente au decis să facă apel la sentimentul naţional pentru a menţine cererea pentru produsele proprii. Dacă până acum produsele

La puţin timp după integrare, producătorii români de alimente au decis să facă apel la sentimentul naţional pentru a menţine cererea pentru produsele proprii. Dacă până acum produsele naţionale erau protejate de taxe vamale, piaţa unică eliberează drumul multinaţionalelor europene către consumatori. Deocamdată, produsele româneşti menţin încă avantajul unui preţ mai mic.

"Am plecat de la experienţa valului de integrare din 2004; în majoritatea celor 10 ţări, industria alimentară a avut destul de suferit prin şocul intrării într-o piaţă comună cu o competiţie acerbă. Am ajuns la concluzia că n-ar fi rău dacă am apela la populaţie să facă opţiunea de cumpărare, ţinând cont şi de acest aspect", explică Mihai Vişan, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC). "Nu suntem naivi să ne închipuim că, dacă un produs e prost, lumea îl cumpără pentru că e românesc; vorbim de produse similare", precizează directorul executiv al ARC.

"Cehia şi Polonia au intrat cu dreptul şi au avut asemenea campanii de promovare - Ungaria nu, şi s-a simţit", spune Valeriu Steriu, preşedintele APRIL (patronatul producătorilor de lapte).

Cotele actuale de piaţă, dificil de menţinut

Campania e destinată măcar menţinerii volumului actual de vânzări, în condiţiile în care piaţa produselor alimentare creşte spectaculos. Producătorii români nu se iluzionează că ar putea păstra cote de 80-90% din piaţă, dar reducerea acestora n-ar fi o problemă dacă importurile ar fi contrabalansate de un nivel corespunzător al exporturilor. Însă până la a creiona ambiţioase strategii de marketing pentru piaţa europeană, producătorii români trebuie să absoarbă, în 2007, şocul integrării.

Producţia naţională înseamnă 80% din piaţa laptelui, estimată la 800 milioane de euro, dar piaţa se va tripla în următorii 3-4 ani. Acest potenţial de piaţă este sesizat de companiile vest-europene: "Multinaţionalele vor încerca să ocupe piaţa intrând cu preţuri mici. Sunt concerne mari, care îşi permit 1-3 ani preţuri în pierdere, dar de fapt sunt nişte costuri calculate", explică Steriu. Industria laptelui a atras investiţii de peste 60 milioane de euro, multe fabrici sunt mai moderne ca în vest. Totuşi, investiţiile în ferme au întârziat, ceea ce face ca şi la această oră 85% din laptele produs în România să fie neconform normelor europene.

Produsul naţional, mai proaspăt şi mai ieftin

Studii făcute de patronatul laptelui arată că 24% din consumatorii români cumpără produsele naţionale pentru că sunt mai ieftine, 19% pentru că sunt mai bune, 19% pentru că sunt mai proaspete, iar 11% pentru că sunt mai naturale. Avantajul preţului mai mic nu va putea fi însă menţinut pe termen lung, spun producătorii.

Sorin Minea, preşedintele ARC, susţine că principalul avantaj al produselor importate din vest este ambalajul atrăgător: "E ca atunci când au fost descoperite insulele: multe mărgele frumos colorate, dar sunt din sticlă. Produsele româneşti sunt mai bune". Producţia naţională are şi un fantastic potenţial bio, încă neexploatat, sesizează Valeriu Steriu.

Patronatul vinului s-a alăturat campaniei de promovare a producţiei naţionale, chiar dacă pe această piaţă nu este încă o situaţie de criză. Perspectiva importurilor de vin la un bun raport preţ-calitate, din America de Sud sau Australia, precum şi stocurile excedentare de vin de pe piaţa UE îi fac precauţi. "Este un mesaj pozitiv", explică Ovidiu Gheorghe, directorul executive al PNVV. Patronatul intenţionează să lanseze şi o campanie proprie, numai pentru susţinerea consumului de vin. Ovidiu Gheorghe remarcă şi colaborarea, pentru prima dată, a trei patronate - carne, lapte şi vin - pentru un obiectiv comun.

Campania de promovare va începe pe 15 aprilie şi va dura trei-patru luni, ne-a declarat Mihai Vişan. Va conţine un clip de televiziune şi unul pentru radio, alături de promovare în presa scrisă. Masajul campaniei, evaluate la 100.000 de euro, este: "Nu lăsa economia să moară. Consumă alimente produse în ţara ta!".

Alimente din import de 2,4 miliarde de euro

Deficitul din comerţul agroalimentar a atins în 2006 nivelul record de 1,57 miliarde de euro. Românii au mâncat anul trecut alimente din import în valoare de 2,4 miliarde de euro, în timp ce exporturile nu au fost decât la o treime din importuri.