Românii investesc în casele "uşoare" mai puţin decât străinii

În timp ce în ultimii cinci ani, în Europa, vânzările de case la cheie confecţionate din material lemnos sau, în general, profile uşoare au crescut de patru ori, în defavoarea sistemelor

În timp ce în ultimii cinci ani, în Europa, vânzările de case la cheie confecţionate din material lemnos sau, în general, profile uşoare au crescut de patru ori, în defavoarea sistemelor clasice, foarte puţini români se pot lăuda că sunt proprietarii unor astfel de case.
În comparaţie cu europenii, românii nu au prins încă gustul pentru casele la cheie, pe structură lemnoasă, şi pentru că, spun specialiştii din domeniu, modernismul este încă un curent la modă. Alegerea unei astfel de investiţii este însă, de cele mai multe ori, împlinirea unui vis de-o viaţă. Chiar dacă cererea pe piaţa internă este în uşoară ascensiune, o pondere importantă în veniturile companiilor autohtone care lucrează în domeniu o au solicitările de peste graniţă.
Preţurile scăzute atrag clienţii străini
"În România, cele mai multe cereri sunt în zonele montane şi rurale, însă acestea sunt foarte puţine în comparaţie cu cele ale străinilor. De exemplu, solicitările venite din partea francezilor, italienilor din zona montană, dar şi a spaniolilor sunt mult mai numeroase în comparaţie cu cele de pe plan local, deoarece ei s-au săturat de modernism şi merg spre natural, ecologic" spune Radu Teodorescu, managerul companiei Rustic House, din judeţul Buzău. În plus, străinii se orientează către ofertele de pe piaţa românească şi pentru că preţurile noastre naţionale se află încă la un nivel destul de scăzut în comparaţie cu cele practicate de alte ţări care execută case de acest gen.
Solicitările se dublează de la an la an
Compania Ansonia, din Capitală, se poate lăuda cu o creştere a cifrei de afaceri bazată pe evoluţia spectaculoasă a cererii pentru astfel de case. Cătălin Butmalai, managerul companiei, spune că numărul celor care au ales să investească în astfel de proprietăţi s-a dublat de la an la an. "Anul trecut am înregistrat o cifră de afaceri de un milion de euro, iar pentru sfârşitul anului în curs estimăm o dublare a acestei valori", a declarat, pentru Adevărul, Cătălin Butmalai. Românii nu sunt însă cei mai înfocaţi investitori. Butmalai a construit în ţara noastră 43 de case, din care numai şapte în Bucureşti, în timp ce 166 de case au mers la export.
"Avem o cerere foarte mare pentru export, însă ne străduim să creştem şi piaţa locală", spune managerul Ansonia. Potrivit acestuia, cei care optează pentru asemenea investiţii sunt, în majoritatea cazurilor, întreprinzători, angajaţi în cadrul companiilor multinaţionale, dar şi repatriaţi. Actorii de pe această piaţă sunt însă optimişti în ceea ce priveşte viitorul acestor tipuri de afaceri. Ei speră ca, în curând, românii, ca şi străinii, să renunţe la modernism, fapt care ar duce la o dezvoltare importantă a agenţilor economici implicaţi în asemenea proiecte.
"În prezent, străinii fug de modernism şi aleg să-şi investească banii în astfel de case. Să sperăm că această tendinţă se va face simţită şi la noi cât de curând, pentru că în prezent românii sunt reticenţi atunci când vine vorba de case construite din buşteni", conchide Teodorescu.
Un metru pătrat construit costă între 260 şi 600 de euro
Preţul pe metru pătrat pentru o astfel de construcţie este cuprins între 260-600 de euro, preţ în care nu sunt incluse o serie de alte variabile precum fundaţia, învelitoarea de acoperiş, ferestrele, uşile, lambriurile, dar şi instalaţiile sanitare şi electrice. Casa kit e gata la firmă, după care se transportă pe fundaţie, care în prealabil, a fost făcută de către client.
Construcţia caselor din buşteni prelucraţi manual se bazează pe acel tip de lucrare care asigură descărcarea întregii greutăţi a casei în mod uniform pe conturul pereţilor şi - prin intermediul lor - fundaţiei. De obicei, firmele care realizează astfel de construcţii percep un avans ce poate ajunge până la jumătate din valoarea totală.