Românii vor cultiva porumb în loc de soia modificată genetic

Foştii producători de soia modificată trebuie să facă faţă scăderii profiturilor După integrare, România nu mai poate cultiva soia transformată genetic, interzisă în Uniunea

Foştii producători de soia modificată trebuie să facă faţă scăderii profiturilor

După integrare, România nu mai poate cultiva soia transformată genetic, interzisă în Uniunea Europeană, dar poate opta pentru porumbul modificat genetic. Nu este interzis însă importul de soia sau şroturi de soia transformată pentru furajarea animalelor. Conţinutul de organisme modificate genetic (OMG) în alimente trebuie să fie evidenţiat pe etichetă, dacă este mai mare de 0,9%.

Controversele privind utilizarea OMG-urilor sunt departe de a se fi încheiat la nivel mondial. Specialiştii şi cercetătorii văd în biotehnologii soluţia pentru a dubla producţia alimentară a globului până în 2050 şi a hrăni peste nouă miliarde de oameni.

Clive James, expert internaţional care a pledat ieri pentru OMG-uri în cadrul unei conferinţe la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, susţine că beneficiile biotehnologiilor sunt incontestabile: veniturile fermierilor cresc cu 5 - 50%, este protejată biodiversitatea - pentru că randamentele superioare nu fac necesară creşterea suprafeţelor agricole -, se reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător - pentru că scad cantităţile de pesticide -, plus beneficii sociale. Expertul american susţine că ar fi necesară şi o modificare în denumire: în loc de produse obţinute prin biotehnologie, ar trebui să se numească biorecolte.

Integrarea reduce veniturile producătorilor de soia

Odată cu integrarea, cei 1150 de foşti cultivatori români de soia modificată genetic vor trebui să facă faţă scăderii veniturilor. Experienţa românească arată că opţiunea fermierilor pentru soia modificată le-a majorat veniturile cu 30%. Mihai Petrov, fost cultivator brăilean de soia modificată, spune că fermierii sunt disperaţi, şi acuză autorităţile de o proastă gestionare a fenomenului. Trebuia măcar obţinută o perioadă de tranziţie.

Suprafeţele cultivate cu soia modificată s-au dublat, din 2000, an de an. Dacă în 2005 erau cultivate 85.000 ha, anul trecut s-au cultivat 130.000 ha, dintr-un total de 200.000 ha cultivate.

Organismele neguvernamentale au acuzat autorităţile de statistici mistificate, susţinând că, de fapt ,alte zeci de mii de hectare ar fi cultivate ilegal, iar alături de soia, ar fi cultivate şi porumb, cartofi sau rapiţă modificate.

Opţiunea pentru biotehnologie ne-a asigurat însă o productivitate sporită: soia este singura plantă cultivată în România cu productivitate europeană, în timp ce la celelalte produse, ne aflăm la o treime sau chiar o pătrime faţă de media europeană.

În acest an, cei care cultivă soia modificată genetic sunt pasibili de amenzi de 60.000 lei, autorităţile anunţând că vor monitoriza strict păstrarea şi circulaţia seminţelor.

România a fost criticată în rapoartele Comisiei Europene pentru că nu avea laboratoare pentru testarea conţinutului de organisme modificate genetic în alimente. Primul laborator pentru depistarea OMG se află la Institutul de Bioresurse Alimentare.

În România nu a existat o dezbatere reală

Vasile Tabără, fost ministru al agriculturii, consideră că Uniunea Europeană nu gestionează corect problema OMG-urilor. Cât priveşte România, nu a existat o dezbatere reală a acestei chestiuni. Tabără consideră că recenta decizie a Ungariei de a interzice cultivarea porumbului modificat genetic a fost o decizie politică, iar România ar trebui să urmeze conduita Franţei. În UE există şase state care produc organisme modificate genetic: Spania, Portugalia, Franţa, Germania, Cehia şi Slovacia. Austria nu interzice OMG-urile, dar nu le produce.

Potrivit ISAAA, organism pentru susţinerea cultivării organismelor modificate, în lume există 12 milioane de hectare cultivate cu OMG-uri, cu 13% mai mult decât în 2005. 10,3 milioane de fermieri au optat pentru biotehnologii în 2006, iar până în 2015 specialiştii estimează că numărul acestora se va dubla.