Românii sunt chitiţi pe cheltuială

Doar unul din cinci pune bani de-o partePuţin sub o cincime din populaţie reuşeşte să facă economii într-o lună obişnuită. Studiul arată că suma economisită este, cel mai adesea, mai

Doar unul din cinci pune bani de-o parte
Puţin sub o cincime din populaţie reuşeşte să facă economii într-o lună obişnuită. Studiul arată că suma economisită este, cel mai adesea, mai mică de 100 RON (33%). Între 100 şi 200 RON economisesc 22% din repondenţi, între 200 şi 500 RON - 23% şi doar 11% au declarat că pot pune de-o parte mai mult de 500 RON. Din cei care reuşesc să facă economii, doar aproximativ 20% depun aceste economii la o bancă, aproximativ 20% le plasează în alte forme de economisire şi 11% le investesc, cei mai mulţi (circa 40%) declarând că intenţionează să cheltuiască sumele economisite până în prezent.
În prezent, 16% din cei intervievaţi au de restituit un credit la o bancă. Sumele împrumutate sunt relativ egal distribuite în şase categorii (15-20% din total pentru fiecare categorie). Cea mai mică sumă împrumutată este de 1.000 RON.

Interesul pentru credite va creşte constant
Pe baza acestor date, în opinia realizatorilor sondajului, sunt de aşteptat două tendinţe: creşterea interesului pentru creditele destinate investiţiilor şi afacerilor şi majorarea valorii absolute a sumelor care se aşteaptă a fi împrumutate. Totuşi, datele indică un relativ echilibru între intenţia de achiziţie a unui credit şi capacitatea financiară de a suporta acest credit.
Cardul de debit, preferat la oraş
Un alt studiu realizat de Metro Media Transilvania, numai în mediul urban şi evaluând un set mai larg de instrumente bancare, relevă o aceeaşi ierarhie.
Mai mult o treime din orăşeni utilizează cardul de debit, aproape un sfert din ei au cont curent şi apoi, în egală măsură, utilizează cardul de credit, creditul de consum şi depozitul la termen. Analiza datelor indică o aceeaşi diferenţă semnificativă de venit familial şi personal şi de posesie de bunuri între cei care utilizează instrumentele bancare şi cei care nu le utilizează.
Sondajul Metro Media Transilvania a fost prezentat în cadrul conferinţei "Piaţa Creditului", organizată de FinMedia.

Portretul ţeparului bancar
În deschiderea conferinţei de prezentare a studiului, conducerea Biroului de Credit a schiţat şi un portret-robot al restanţierului la împrumuturile bancare. Acesta este bărbat, din Bucureşti, are 30-34 de ani şi a angajat un credit de consum de dimensiuni relativ mici. Cu toate acestea, cea mai mare sumă restantă este de 200.000 euro şi "se pare că a fost împrumutată de o femeie", a declarat directorul general al Biroului de Credit, şerban Epure. El crede că suma respectivă nu va mai fi recuperată, având în vedere vechimea restanţei.