România trebuie să preia până în toamnă directivele UE din energie

Comisia Europeană a prelungit până în toamnă termenul până la care statele membre trebuie să transpună în legislaţia naţională un pachet important de directive europene din domeniul energetic (Pachetul Trei Legislativ), deşi termenul-limită iniţial era 3 martie 2011, a declarat, pentru „Adevărul", Marlene Holzner, purtătoarea de cuvânt a comisarului european pentru Energie.

Potrivit acesteia, până acum niciun stat din Uniunea Europeană nu a finalizat preluarea în legislaţia naţională a prevederilor Pachetului Trei.

„Având în vedere complexitatea implementării unui cadru legislativ atât de vast, Comisia a anunţat statele membre că nu va declanşa procedurile de infringement înainte de toamna 2011. Până atunci, Comisia se află în discuţii cu autorităţile naţionale de reglementare pe tema principalelor aspecte din acest pachet legislativ. Astfel de discuţii avem şi cu autorităţile române", a explicat Holzner.

Pachetul legislativ conţine două directive (pentru electricitate şi gaze naturale) şi trei regulamente (pentru transportul gazelor, pentru interconectarea sistemelor trasfrontaliere de electricitate şi pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Cooperarea Reglementatorilor din Energie). Setul de acte normative a fost aprobat de Parlamentul European în vara 2009 şi a intrat în vigoare în acelaşi an, la 3 septembrie. Din acel moment, statele membre au avut la dispoziţie 18 luni pentru preluarea directivelor în propria legislaţie.

Apare consumatorul vulnerabil

În România, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) şi Ministerul Economiei au lansat în dezbatere publică la începutul lunii martie două proiecte de modificare a Legii energiei şi a Legii gazelor, pentru preluarea directivelor din Pachetul Trei. Una dintre principalele modificări este apariţia termenului de „clienţi vulnerabili", aceştia fiind consumatorii casnici şi cei care furnizează servicii sociale esenţiale.

În proiecte este inclus şi faptul că ANRE va stabili un calendar de eliminare a preţurilor reglementate pentru toate categoriile de clienţi, cu excepţia celor vulnerabili. Premierul Emil Boc a anunţat, în februarie, că acest calendar va fi elaborat până în septembrie şi va fi implementat în perioada 2013-2015.

De asemenea, odată cu preluarea în legislaţia naţională a acestor directive, ANRE va redeveni independentă din punct de vedere financiar.

Aceasta după ce, în 2009, pentru a colecta mai multe venituri, Guvernul a decis ca ANRE să fie transferată în subordinea primului-ministru, veniturile sale să fie virate la bugetul de stat, iar bugetul Autorităţii să fie aprobat de Secretariatul General al Guvernului. Comisia Europeană a avertizat încă din vara anului trecut că acest lucru poate afecta deciziile Autorităţii.

Potrivit directivei 72/2009, autorităţile de reglementare sunt distincte din punct de vedere juridic şi independente din punct de vedere funcţional de orice entitate publică sau privată, iar personalul ANRE nu acceptă instrucţiuni directe din partea niciunei entităţi publice sau private.

Astfel, potrivit proiectului de modificare a Legii energiei electrice nr. 13/2007, instituţia va trece în coordonarea primului-ministru, care va numi preşedintele şi vicepreşedintele ANRE, iar finanţarea va fi realizată din veniturile proprii ale Autorităţii, provenite din tarifele percepute pentru acordarea de autorizaţii, licenţe şi atestări, din contribuţii ale operatorilor din piaţă şi din fonduri acordate de organisme interne şi internaţionale.

Totodată, ANRE va avea un singur vicepreşedinte, faţă de trei în prezent. Instituţia îşi va întocmi bugetul propriu de venituri şi cheltuieli, aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE, care va deveni ordonator principal de credite.

Angajaţii ANRE vor intra în categoriile exceptate de la prevederile legii privind salarizarea unitară, alături de cei ai BNR, ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi ai Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

În propunerea pentru modificarea legislaţiei este preluată şi obligativitatea de a separa activităţile din domeniul gazelor şi al electricităţii, astfel încât transportatorii să nu poată realiza activităţi de comercializare. Ceilalţi operatori din piaţă, distribuitorii şi furnizorii, pot deţine ambele activităţi, însă contabilitatea trebuie ţinută separat.