România începe pregătirile pentru închiderea centralei de la Cernavodă

Singurul producător de energie nucleară din România, Nuclearelectrica, a lansat deja anunţul prin care solicită studiile necesare dezafectării unităţilor 1 şi 2 ale centralei de la Cernavodă, care au o vechime de 14, respectiv 3 ani, scrie Money.ro.

Centrala de la Cernavodă are două reactoare cu o putere de 700 MW fiecare. Unitatea 1 a fost pusă în funcţiune în 1996, iar cea de-a doua în 2007.

Deşi se poate spune că unitatea de la Cernavodă este una tânără, Nuclearelectrica a lansat deja licitaţia pentru studiile aferente dezafectării pentru că durata de viaţă a unei centrale nucleare este de 30 de ani, iar costurile sunt imense.

“Unitatea 1 a atins criticitatea în decembrie 2006. Durata de viaţă este de 30 de ani, iar planul de dezafectare trebuie să apară de acum, chiar dacă durata de viaţă s-ar mai putea extinde, pentru că trebuie acumulate resursele financiare necesare” a afirmat Lucian Biro, director general în cadrul Comisiei Naţionale de Control al Activităţilor Nucleare (CNCAN).

Dezafectarea costă la fel ca investiţia

Costurile dezafectării sunt "cel puţin la fel de mult ca investiţia, care a fost de aproximativ două miliarde de dolari pe unitate. Operatorul unităţilor este cel care trebuie să plătească aceste sume, adică Nuclearelectrica. Trebuie să-şi acumuleze banii în timp” a mai spus Biro.

Legislaţia prevede ca, din preţul fiecărui MWh produs de centrala nucleară de la Cernavodă, o sumă de 2 euro să fie păstrată pentru cheltuielile cu dezafectarea.

Nuclearelectrica estimează că va plăti 750.000 de euro, fără TVA, pentru “Servicii pentru elaborare a planului de dezafectare pentru Unităţile 1 şi 2 ale CNE Cernavodă”. Studiile trebuie să fie gata în doi ani de la momentul semnării contractului. Câştigătorul va fi stabilit în urma unei licitaţii. În stabilirea celei mai bune oferte, va conta în proporţie de 90% preţul şi de 10% termenul de execuţie. Ofertele vor fi deschise pe data de 6 mai.

Centrala nucleară de la Cernavodă, care foloseşte sistemul canadian CANDU, a fost proiectată cu cinci unităţi, la jumătatea anilor ’70. Pe lângă cele două grupuri funcţionale, celealte trei se află în diverse stadii de execuţie. Statul a semnat deja o înţelegere cu mai multe grupuri internaţionale pentru finalizarea, în parteneriat public-privat, a unităţilor 3 şi 4.