România a ratat ieşirea pe pieţele de capital

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, spune că autorităţile au pierdut un moment prielnic pentru a reveni în atenţia investitorilor în datorii suverane. Platforma prin care Finanţele intenţionează să atragă bani de pe pieţele externe nu a produs încă niciun rezultat. Statul rămâne orientat spre băncile interne.

Chiar dacă Guvernul va reuşi să respecte ţinta de deficit bugetar negociată cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi în acest an, respectiv de 4,4% din PIB, acest lucru nu reduce semnificativ nevoia de finanţare. Astfel, potrivit estimărilor Fondului, România are nevoie de 35,4 miliarde de euro în acest an, cu aproximativ două miliarde de euro mai puţin decât în 2010. Banii nu pot fi atraşi doar de pe piaţa internă, în condiţiile în care dobânzile se menţin la un nivel ridicat, în special la împrumurile cu scadenţă mai mare de un an. Alternativa sunt pieţele externe, dar momentul atragerii finanţării este unul profund conjunctural.

În ultima perioadă, riscul de ţară a scăzut semnificativ raportat la momentul de vârf al recesiunii. „România are capacitatea să iasă pe pieţele externe, poate să atragă bani suficienţi şi la scadenţe mult mai mari faţă de ce reuşeşete să atragă de pe piaţa internă. Dar cred că un asemenea moment a fost pierdut", a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, pentru „Adevărul". Tot el a atras atenţia că Ministerul Finanţelor are nevoie de o echipă permanentă, care să fie capabilă „să simtă" momentul.

Mulţi de „dacă"

În privinţa intenţiei autorităţilor de a reduce nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS), Tănăsescu a amintit că scrisoarea de intenţie aferentă noului acord stabileşte că, în funcţie de mersul economiei şi de continuarea reducerii deficitului bugetar, există posibilitatea luării unor măsuri de relaxare fiscală, inclusiv de reducere a acestor cote. Oficialul a precizat însă că bugetul trebuie să sporească pe fondul creşterii încasărilor, şi nu al „neefectuării cheltuielilor, mai ales a celor de confinanţare a proiectelor din fonduri europene".

„Suntem încă abia după un trimestru în care avem elemente că încasările sunt bune, dar trebuie să ne asigurăm că această creştere este solidă şi ireversibilă pentru a atinge obiectivul de deficit bugetar de 3% în 2012. Numai atunci putem să reducem contribuţiile", crede Tănăsescu. „Ar fi păcat să tăiem acum din nivelul CAS şi să ne dăm seama după un an că trebuie să revenim".

Cât despre promisiunea autorităţilor de a readuce salariile, în 2012, la nivelul dinaintea tăierilor de 25%, Tănăsescu se arată la fel de rezervat. „Am văzut declaraţii politice în acest sens. Dacă colectarea veniturilor va continua în acelaşi ritm, dacă evaziunea fiscală va fi redusă, dacă cheltuielile publice vor fi făcute corect şi dacă execuţia bugetară va fi făcută corect şi dacă fondurile europene vor fi atrase, dacă, dacă, dacă - este posibil ca salariile să revină, anul viitor, la nivelurile dinaintea tăierilor de 25%".

"Ar fi păcat să tăiem acum din nivelul CAS şi să ne dăm seama, după un an, că trebuie să revenim.''
Mihai Tănăsescu
reprezentantul României la FMI

Un acord „crucial"

Tănăsescu a explicat că actualul acord preventiv, semnat cu FMI, este extrem de important atât pentru credibilitatea României, cât şi a Fondului. Iar punctul focal al înţelegerii este eficientizarea companiilor de stat. „Ideea este ca în următorii doi ani situaţia fiecărei companii să se îmbunătăţească, să nu mai fie această presiune pe finanţele publice", a punctat oficialul.

Economie



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite