România are cele mai rapide creşteri salariale din Europa

Ritmul de economisire din ţara noastră este însă mult mai mic decât în alte state membre ale UE Populaţia din ţara noastră a înregistrat pe parcursul ultimilor ani printre cele mai

Ritmul de economisire din ţara noastră este însă mult mai mic decât în alte state membre ale UE

Populaţia din ţara noastră a înregistrat pe parcursul ultimilor ani printre cele mai mari majorări salariale din UE. Totuşi, pentru a recupera decalajul faţă de celelalte state central-europene, vor mai trece încă trei-patru ani. Mai mult, ţinând cont de nivelul scăzut al salariilor, procesul de economisire înregistrează un ritm lent de creştere

Salariaţii din ţara noastră înregistrează printre cele mai alerte ritmuri de creştere a veniturilor din Europa. Astfel, salariul mediu brut a fost, anul trecut, de circa 320 euro (aproximativ 1.130 lei), cu mai mult de două ori mai mare decât nivelul mediu înregistrat la nivelul anului 2000. Comparativ, în alte state membre al Uniunii Europene, precum Polonia, Ungaria sau Republica Cehă, majorările salariilor exprimate în euro au fost în jurul a 30%-40%. Totodată, trebuie amintit faptul că populaţia din ţara noastră înregistrează printre cele mai scăzute valori ale salariilor medii din UE. Spre exemplu, în ţările central-europene, venitul mediu brut al unui angajat se situează la circa 600-700 euro. Singurul stat din Uniunea Europeană care înregistrează un nivel mediu al salariului sub cel din ţara noastră este Bulgaria.

Venitul din muncă, sub cel obţinut în anul 1990

La începutul acestui an, Institutul Naţional de Statistică a raportat un salariu mediu brut de 1.232 lei (918 lei - salariul net), în creştere cu aproximativ 12% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2006. Totuşi, ţinând cont de evoluţia ratei inflaţiei şi de majorările salariale după 1990, rezultă faptul că, în ianuarie 2007, salariul mediu nu reprezenta decât 97,2% din cel realizat în octombrie 1990 (prima lună în care Institutul Naţional de Statistică a început să calculeze ritmul de creştere al preţurilor). Totuşi, în acest an, salariul mediu obţinut de un angajat din ţara noastră ar putea să depăşească, în termeni reali, nivelul înregistrat la finele anului 1990. Însă decalajul faţă de celelalte state din Europa Centrală ar putea fi recuperat abia peste trei-patru ani. Astfel, ţinând cont de estimările Comisiei Naţionale de Prognoză, abia în anul 2010, salariul mediu brut al unui angajat ar putea depăşi 500 de euro. În acest fel, avantajul comparativ al ţării noastre în competiţia cu alte state membre - salariile mici - va fi erodat şi mai mult pe parcursul următorilor ani.

Mai mult, oficialii Fondului Monetar Internaţional atrag atenţia asupra faptului că ritmul ridicat de creştere a salariilor reprezintă unul dintre principalele pericole ce planează asupra economiei naţionale. Motivul ţine atât de adâncirea dezechilibrului dintre importuri şi exporturi, cât şi de sporirea presiunilor inflaţioniste.

Economisirea, pe ultimul loc în lista priorităţilor

Faptul că populaţia din ţara noastră obţine printre cele mai scăzute salarii din Europa conduce şi la una dintre cele mai reduse rate de economisire. Spre exemplu, datele publicate de Banca Naţională arată că, la începutul acestui an, economiile persoanelor fizice, atât în lei, cât şi în valută, totalizau echivalentul a 13.4 miliarde de euro. Raportat la Produsul Intern Brut, economiile populaţiei reprezintă mai puţin de 14%. Comparativ, în Republica Cehă nivelul este de peste 25%.

Mai mult, bancherii se aşteaptă, pentru anii următori, la creşteri modeste ale economiilor populaţiei. Astfel, după ce, în 2006, depozitele persoanelor fizice au sporit cu aproximativ 27% faţă de anul anterior, bancherii se aşteaptă la continuarea unui ritm modest de creştere a economiilor populaţiei.

Însă anul 2005 a marcat o inversare a tendinţelor de consum - economisire. Astfel, dacă până la acel moment, aproape toate categoriile sociale din ţara noastră apelau într-o măsură mai mare la depozitele proprii pentru a-şi satisface nevoile de consum, anul 2005 a adus un ritm mai mare al economisirii decât cel al renunţării la depozite. Dar tendinţa este caracteristică mai ales în cazul patronilor şi al salariaţilor.