România, raiul profiturilor din hipercumpărături

Pofta nesăţioasă de cumpărături a clienţilor a umflat buzunarele marilor reţele de retail. Greii comerţului trec aproape impasibili peste acuzaţiile producătorilor privind taxele ascunse

Pofta nesăţioasă de cumpărături a clienţilor a umflat buzunarele marilor reţele de retail.

Greii comerţului trec aproape impasibili peste acuzaţiile producătorilor privind taxele ascunse şi comportamentul abuziv. Cozile interminabile din super/hipermarketurile româneşti le dau patronilor siguranţa că nu vor fi taxaţi de clienţi.

Românul a dovedit o poftă nebună de cumpărături în super şi hipermarketuri, uitând de multe ori că pâinea pentru care stă la rând în marile reţele poate fi găsită, fără prea mulţi nervi, şi la brutăria din colţul blocului. Magazinele tradiţionale încep să piardă teren în preferinţele clienţilor, peste 55% din români preferând să-şi facă plinul prin intermediul retailului modern.

Această evoluţie, în paralel cu estimările privind creşterile veniturilor medii salariale în următorii ani, a pus pe jar companiile internaţionale care şi-au pregătit deja planuri de expansiune agresive în majoritatea oraşelor din ţară.

România consemnează ce mai importantă dinamică dintre pieţele de retail în tranziţie. În timp ce cota de piaţă a magazinelor alimentare s-a diminuat cu peste 30 de procente în patru ani, de la 51% în 2003, la 22% în 2007, hipermarketurile au crescut semnificativ, de la 4% în 2003, la 29% în 2007.

Magazinele de discount urmează la rândul lor acest tipar, începând de la zero în 2005 la 13% în 2007. În Europa Centrală şi de Est, reţelele moderne de retail reprezintă principalul loc pentru a face cumpărăturile pentru 79% din cehi, 74% din sloveni, 64% din polonezi şi unguri, 57% din slovaci şi doar 36% din bulgari.

Dacă la noi efervescenţa din faţa caselor de marcat este încă foarte mare, europenii au ajuns deja la un grad de maturitate, piaţa de profil trecând de la o creştere galopantă la o evoluţie lentă şi uneori chiar involuţie. Ungaria, Franţa sau Germania se numără printre ţările în care vânzările au avut o pantă descendentă în ultimele luni din 2007, neputând fi controlate nici de sărbătorile de iarnă.

Vânzări cât China de mari

"După Franţa, realizăm în România cea mai mare cifră de afaceri din Europa, iar Orhideea este al treilea magazin Carrefour din lume în ceea ce priveşte traficul de clienţi zilnic (primele 2 locuri fiind ocupate de magazine din China)", arătau, în urmă cu doi ani, reprezentanţii primului lanţ de hipermarketuri din România. Iar pe atunci, lanţul nu avea decât trei magazine (în Bucureşti).

Acum Carrefour România ajuns la 11 hipermarketuri şi s-a extins şi în alte mari oraşe din ţară. A anunţat că în acest an va mai deschide încă şase magazine. În 2007, compania a raportat vânzări de 866 de milioane de euro, cu 54,5% mai mult decât anul anterior.

În raportul pe anul trecut, grupul francez a evidenţiat din nou România printre pieţele în dezvoltare (alături de Polonia şi Turcia) care au contribuit cu un sfert la realizarea veniturilor globale. Pe ansamblu, profitul grupului a ajuns la 2,47 miliarde de euro, în creştre cu 2,2%.

Cine a mizat primul pe comerţul modern din România nu a avut decât de câştigat. Cu 23 de centre de distribuţie în ţară şi trei în Moldova, Metro România, primul operator cash&carry de la noi, rămâne una dintre companiile cu cea mai ridicată cifră a afacerii prezentă în piaţa de profil.

Primii veniţi, primii câştigători

Potrivit datelor înscrise la Registrul Comerţului, la sfârşitul anului 2006, Metro a raportat o cifră de afaceri de peste 1,5 miliarde de euro, şi un profit brut de peste 800 milioane de euro. Spre deosebire de toţi marii retaileri de pe plan local, Metro şi-a sistat de doi ani de zile expansiunea, recurgând la modernizarea magazinelor existente.

Interesant este că Metro a fost singurul mare comerciant care a avut o reacţie la recentul scandal. "Nu am fost niciodată implicaţi în acorduri de impunere a preţurilor sau alte practici ilegale (...). Preţurile produselor comercializate în magazinele noastre sunt o rezultantă a interacţiunii dintre cerere şi ofertă", se arată într-un comunicat al grupului.

Săptămâna trecută, retailerul belgian Delhaize a anunţat că profitul magazinelor din România şi Indonezia a crescut de 12,6 ori, la 3,8 milioane de euro.

Veniturile au urcat cu 20,9%, la 165,5 milioane de euro, ca urmare a performanţelor ridicate obţinute în ambele ţări.

În România, compania operează lanţul de magazine Mega Image, printre primele supermarketuri de la noi. Reţeaua s-a extins în 2007 cu patru noi unităţi, ajungând la 22 supermarketuri. Delhaize estimează că la finele anului curent reţeaua va ajunge la 28 de magazine pe piaţa românească.

Ultimele cifre disponibile arătau o situaţie înfloritoare şi pentru România Hypermarche, operatorul hipermarketurilor Cora - un profit net de 5,4 milioane de euro în 2006, de două ori mai mare decât cel din 2005. Vânzările ajungeau la 300,4 milioane euro, în creştere cu aproximativ 70% faţă de anul trecut.

Vânzările sunt pe val nu numai în marile reţele, ci şi la nivelul magazinelor de tip discount. Spre exemplu, reţeaua de magazine de discount Penny Market, operată de Rewe România, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri brută de 253,7 milioane euro, în creştere cu 39,89 % faţă de anul 2006, datorită deschiderii a 20 de unităţi noi şi optimizării celor existente.

Un alt competitor pe acest segment, Plus Discount România a estimat o creştere de cel puţin 50% a cifrei de afaceri, comparativ cu anul fiscal precedent când a raportat afaceri de 126,5 milioane de euro.

Creşteri nemaivăzute în Europa

Dinamica comerţului modern în România se vede şi din datele publicate periodic de serviciul de statistică al Comisei Europene, Eurostat. Am ales pentru exemplificare câteva date din ultimul buletin disponibil. Cifrele arată că pentru români sezonul cumpărăturilor s-a extins aproape la tot anul. Avem cele mai exuberante creşteri din toată Uniunea Europeană, cu ritmuri aproape incredibile pentru pieţele dezvoltate sau ajunse la maturitate. De remarcat cazul Ungariei, unde dificultăţile economice s-au reflecta imediat în volumul vânzărilor.

Piaţa, încă nesaturată

Formele moderne de comerţ, hipermarketurile, supermarketurile şi magazinele de discount, au reprezentat anul trecut principalele locuri de cumpărături pentru 55% din români, piaţa locală având cel mai rapid avans din Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte ponderea acestor formate.

Ponderea pe care o au canalelor moderne de distribuţie între destinaţiile de cumpărare a bunurilor de larg consum a înregistrat anul trecut, în România, cea mai importantă creştere, de 13%, de la 42% în 2006, potrivit studiului "Shopping Monitor Central & Eastern Europe 2008" realizat în 11 ţări de firmele de cercetare GfK şi Incoma.