România, profit de 1,5 miliarde de euro în relaţia cu UE

Deşi România a atras 3,6 miliarde euro în doi ani, suma este relativ mică faţă de potenţialul de absorbţie şi faţă de nivelul la care ne dau dreptul contribuţiile la bugetul UE.

Deşi România a atras 3,6 miliarde euro în doi ani, suma este relativ mică faţă de potenţialul de absorbţie şi faţă de nivelul la care ne dau dreptul contribuţiile la bugetul UE.

România a încasat în primele opt luni ale anului aproximativ 2 miliarde de euro din fondurile UE (fonduri de preaderare, pentru agricultură, fonduri structurale) conform informaţiilor furnizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Ministrul Varujan Vosganian apreciază că nivelul de absorbţie după integrare a ajuns de 3,6 miliarde euro, "sumă superioară întregului sprijin de care am beneficiat în perioada de preaderare.

" În ciuda progreselor, suma rămâne relativ scăzută având în vedere zecile de miliarde de euro la care teoretic avem acces şi pentru care România plăteşte în avans contribuţii importante la bugetul UE.

Faptul că la acest capitol România a devansat ţări vecine intrate în UE în 2004 este o palidă consolare, ştiut fiind nivelul redus al dezvoltării ţării la momentul integrării.

Decizia Executivului de a eficientiza absorbţia banilor europeni în acelaşi timp cu estomparea decalajelor regionale reflectă şi un tip de îngrijorare.

Pentru 3,6 miliarde de euro de la UE, România a dat în doi ani două miliarde de euro în avans

România a devenit beneficiar net al fondurilor comunitare. Suma este însă mai mică decât potenţialul de utilizare.

Pentru anul 2008 (ian. - august), România a încasat aproximativ 2 miliarde de euro din fondurile UE (fonduri de preaderare, pentru agricultură, fonduri structurale).

"Cu toate obstacolele însă, am reuşit să realizăm una dintre cele mai bune absorbţii de fonduri europene comparativ cu ce au realizat noile state membre în primii doi ani de la aderarea din 2004", consideră ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian.

Referindu-se la criticile cărora România este frecvent în atenţia autorităţilor de le Bruxelles, ministrul Finanţelor afirmă: "Evident că pe parcursul procesului de absorbţie, care de multe ori excelează prin regulile şi procedurile foarte riguroase (birocratice) ale Comisiei Europene, apar obstacole care uneori dau impresia că nu se acţionează în direcţia bună."

Cumulat, România a absorbit după aderare circa 3,6 miliarde euro, sumă superioară întregului sprijin de care am beneficiat în perioada de preaderare. Contribuţia României la bugetul Uniunii Europene în 2008 este de aproximativ 1,2 miliarde euro, cu aproape 300 de milioane mai mult decât în primul an al integrării.

Schimbare de priorităţi

Pentru utilizarea mai eficientă a fondurilor UE, guvernul a decis că investiţiile prin programele cu finanţare comunitară şi naţională vor fi direcţionate prioritar în aria marilor oraşe din cele 7 regiuni de dezvoltare, excluzând zona Bucureşti-Ilfov. Accesarea totală are ca scop reducerea decalajelor dintre Capitală şi restul ţării.

Cele şapte oraşe au fost selectate pe baza mai multor criterii, printre care distribuţia echilibrată în teritoriu, nivelul de dezvoltare economică şi potenţialul de atragere a investitorilor.

Au fost selectate şapte oraşe, respectiv Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov. Fiecărui desemnat drept pol naţional de creştere i-a fost arondată o regiune: Nord-Est, cu judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea), Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman), Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea), Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş), Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj) şi Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu).