România, ocolită de marile grupuri financiare internaţionale

Gradul redus de dezvoltare a pieţei bancare autohtone a atras numai instituţii de credit cu rol important în Europa Centrală Lupta pentru a credita populaţia şi companiile din ţara

Gradul redus de dezvoltare a pieţei bancare autohtone a atras numai instituţii de credit cu rol important în Europa Centrală

Lupta pentru a credita populaţia şi companiile din ţara noastră se duce, preponderent, între instituţii cu rol regional important. Dar pe măsură ce se materializează fuziunile şi achiziţiile din Europa, grupuri financiare importante îşi fac intrarea în piaţa bancară românească.

Piaţa bancară românească este împărţită, în cea mai mare parte, între instituţii de credit ce îşi desfăşoară activitatea ori pe plan regional - Europa Centrală şi de Est, ori de bănci ce nu deţin prima poziţie în ţările de origine. Astfel, o parte din liderii pieţelor bancare din statele vest-europene, deşi şi-au arătat interesul pentru sistemul bancar românesc, odată cu începerea proceselor de privatizare a Băncii Comerciale Române şi a Casei de Economii şi Consemnaţiuni, nu au deschis, încă, sucursale în ţara noastră. Spre exemplu, dintre participanţii la vânzarea BCR, numai în cazul Millenium BCP din Portugalia s-a materializat interesul pentru piaţa românească, instituţia de credit primind autorizaţia Băncii Naţionale pentru a desfăşura activitate în ţara noastră.

Totuşi, o excepţie este reprezentată de ABN Amro Bank, cea mai mare bancă din Olanda, aflată în primele zece din ţara noastră. În plus, la nivelul anului trecut, instituţia de credit figura în primele 15 grupuri bancare internaţionale, după totalul activelor.

Lideri europeni cu cote mici de piaţă

Peste 20 de bănci din ţara noastră au cote de piaţă mai mici de 1%. Dar unele dintre aceste instituţii sunt deţinute de grupuri financiare importate. Spre exemplu, UniCredit se va lupta cu Raiffeisen Bank pentru locul trei, dar numai datorită fuziunii cu HVB Ţiriac. Asta pentru că, anterior, banca italiană avea mai puţin de 2% din activele sistemului bancar românesc. Totodată, San Paolo Imi Bank ar putea juca un rol important în piaţa autohtonă. Motivul ţine de faptul că, anul trecut, instituţia de credit a început fuziunea cu banca Intesa. Prin această operaţiune, noua bancă rezultată va fi cea mai mare din Italia, depăşind UniCredit. Dar diferenţa între cele două instituţii constă în modul de dezvoltare abordat până la data fuziunii. În timp ce Intesa şi San Paolo Imi au ales să se concentreze în special pe plan local, UniCredit deţine poziţia fruntaşă la nivelul întregii Europei Centrale şi de Est, concurând cu Erste Bank. Nu trebuie uitat însă că Intesa îşi anunţase intenţiile de a se dezvolta în această regiune în momentul înscrierii în cursa pentru privatizarea Băncii Comerciale Române.

Francezii îşi întăresc poziţia în piaţa românească

O altă instituţie de credit ce ar putea să se devolte în perioada următoare este reprezentată de Emporiki Bank din Grecia. Tot anul trecut, oficialii greci au anunţat finalizarea achiziţiei băncii de stat Emporiki Bank de către francezii de la Credit Agricole. Prin această achiziţie, instituţia de credit franceză, a cincea ca mărime din Europa, îşi face intrarea şi în România, chiar dacă prezenţa Emporiki Bank este redusă. Oficialii Credit Agricole au anunţat că vor folosi reţeaua teritorială a băncii greceşti ca un punct de pornire pentru dezvotarea afacerii în Europa de Sud-Est.

În acest fel, grupul Credit Agricole (locul doi în Franţa) a devansat planurile BNP Paribas (locul unu în Franţa), deşi această instituţie participase iniţial la procesul de vânzare a Băncii Comerciale Române.

Prin aceste fuziuni şi achiziţii, sistemul bancar românesc va cunoaşte unele modificări în anii următori. Deşi Emporiki Bank şi San Paolo Imi au fiecare cote de piaţă mai mici de 1%, intrarea celor mai puternici jucători din Europa va duce cu siguranţă la sporirea competiţiei interne, conducând la o îmbunătăţire a serviciilor bancare.

Activele bancare, pondere de 50% în PIB

Piaţa românească este încă mult în urma celor din alte state ale Europei Centrale. Spre exemplu, valoarea totală a activelor deţinute de sistemul bancar nu depăşeşte 50% din produsul intern brut. În schimb, nivelul este aproape dublu în ţări precum Ungaria sau Polonia. Iar în statele din zona euro, activele instituţiilor de credit depăşeşte de trei ori valoarea PIB. Simultan, şi dobânzile practicate în România sunt mult peste cele din Europa Centrală. Astfel, datele publicate de banca centrală din Polonia indică o dobândă medie de 3% pentru depozitele la termen în zloţi. Iar creditele de consum acordate în monedă locală au un cost ce variază între 10% şi 12%, iar pentru împrumuturile ipotecare este percepută o dobândă medie de circa 6%.