În România, mierea nu se vinde pe o piaţă organizată

0
Publicat:
Ultima actualizare:

iniţială poate fi recuperată în maximum trei ani, după care vine şi partea mult mai "dulce" - profitul. Producătorii interni spun însă că afacerile cu miere ar fi mult mai profitabile dacă

iniţială poate fi recuperată în maximum trei ani, după care vine şi partea mult mai "dulce" - profitul. Producătorii interni spun însă că afacerile cu miere ar fi mult mai profitabile dacă în România ar exista o piaţă organizată de desfacere.

Preţul corect e greu de calculat
În prezent, într-un an apicol bun, producţia internă se ridică la 15.000 - 17.000 de tone de miere, din care aproximativ 10.000 de tone ies din ţară. "Peste două treimi din producţia internă de miere pleacă la export. şi acest lucru se întâmplă, pe de o parte, din cauză că, la noi, foarte greu se poate obţine "preţul corect" pe kilogram, iar, pe de altă parte, pentru că, efectiv, mierea nu este un produs foarte căutat", spune Eugen Zorici, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACAR).

La mâna comercianţilor
"Într-un an apicol favorabil, o familie produce aproximativ 60 kilograme de miere. Angro, preţul unui kilogram este de numai 5 RON, ceea ce înseamnă că, într-un an, un stup dă 300 RON", spune Mihail Chirică, producător din judeţul Călăraşi. În piaţă însă, kilogramul ajunge la 10 RON mierea polifloră şi la 20 RON mierea de salcâm, ceea ce înseamnă câştiguri între 600 şi 1.200 RON pe stup. "Este un preţ foarte bun, însă, când lucrezi pe cont propriu, nu ai timp să mai stai şi cu mierea în piaţă. Ar fi o adevărată afacere dacă am avea şi o piaţă de desfacere pe măsură", susţine Florea Gheorghiţă, producător individual din Bucureşti. "Mierea este la noi, banii - la comercianţi, iar aceştia impun preţuri cât mai scăzute. De exemplu, Combinatul Apicol are preţuri de colectare de 4 RON/kilogram pentru mierea polifloră şi de 6 RON/kg pentru cea de salcâm. Departe de preţul corect, însă costurile de procesare sunt tot mai mari. Din acest motiv, combinatul, proiectat pentru o capacitate de 10.000 de tone, colectează anual 1.000 de tone", explică preşedintele ACAR.

100 grame de miere/cap de român
"Nu se consumă miere în România, nu avem nicio educaţie în acest sens, nu ştim să apreciem ceea ce avem", se plânge Florea Gheorghiţă. Este o stare de fapt, care se vede şi în statistici: în ţara noastră, consumul se "ridică" la 100 de grame pe cap de locuitor anual. "În ţările care nu se confruntă cu problema valorificării, consumul ajunge la 1,5 - 2 kilograme pe cap de locuitor anual", explică Eugen Zorici. Preşedintele ACAR este de părere că această situaţie este cauzată şi de lipsa reclamei: "Suntem deficitari la capitolul reclamă, dar producătorii nu îşi pot permite să plătească 8.000 de euro pentru un minut de spot publicitar televizat".

Nemţilor le place mierea românească
Principalul importator de miere din ţara noastră este Germania. Deşi produc anual 80.000 de tone, nemţii importă încă pe atât, determinând efectiv preţul mierii în zonă. La noi, mierea este colectată cu 1,2 euro - 1,8 euro, în timp ce, exportând către Germania, producătorul poate obţine 5-6 euro/kilogram.

Câştigurile nu sunt fabuloase, totul e să-ţi placă
Un stup costă, în momentul de faţă, 480 RON. Cu cel mult 1.000 RON se pot cumpăra doi stupi, în banii aceştia intrând cutia, ramele, fagurele şi familia de albine. Acesta ar putea fi un punct de plecare. "Noi de la doi stupi am pornit în 1987, şi acum avem 60. Pentru acest an, cheltuielile totale se vor ridica la aproximativ 815 RON, dar sperăm să ajungem la o producţie în valoare de 1.250-1.300 RON. În cheltuieli am inclus tot ce înseamnă tratamente, reparaţii, deplasările prin ţară, transportul, descărcatul stupilor. Consider că merită efortul, chiar dacă nu sunt câştiguri fabuloase. Totul este să-ţi placă", spune Mihail Chirică, producător autohton din judeţul Călăraşi.

Asociaţii de Apicultori din România:
* Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, cu filialele sale judeţene;
* Cooperativa Apicolă "Apirom", Bucureşti;
* Societatea Comercială "Apinatura" - S.R.L., Bucureşti;
* Societatea Comercială "Vita Naturalis" - S.R.L., Bucureşti;
* Asociaţia Apicultorilor Profesionişti din România, Cogealac, Constanţa;
* Asociaţia Regională a Crescătorilor "Apicons 2004", Constanţa;
* Societatea Comercială "Api - Auraş" - S.R.L., Vadu, Constanţa;
* Grup Producători "Prisaca", Medgidia, Constanţa;
* Societatea Comercială "Hermi BV" - S.R.L., Galaţi;
* Grup Producători "Casa Mierii", Ciulniţa, Ialomiţa;
* Asociaţia Fermelor Apicole de Reproducţie, Prahova;
* Federaţia Asociaţiilor Apicole din România, Zalău, Sălaj;
* Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, filiala Sibiu;
* Asociaţia Apicultorilor Particulari, Roşiori de Vede, Teleorman;
* Cooperativa Agricolă "Albina", Alexandria, Teleorman;
* Grup Producători "Albina Bănăţeană", Timiş;
* Asociaţia "Stuparul Bănăţean", Timiş;
* Cooperativa Agricolă "Apicons Vrâncioaia", Mărăşeşti, Vrancea.
(date furnizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale)

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite