"Romania are nevoie de un jucator care sa reziste pe piata produselor petroliere"

Intr-o recenta conferinta de presa, Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei si Comertului, a facut atat o analiza a situatiei petroliere din Romania, cat si a sectorului minier, care a suportat

Intr-o recenta conferinta de presa, Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei si Comertului, a facut atat o analiza a situatiei petroliere din Romania, cat si a sectorului minier, care a suportat importante restructurari bazate pe inchideri de mine si reduceri de personal.
18 milioane de tone - necesarul de titei in 2010
"Industria petroliera este dominata de o competitie acerba. Pana acum cativa ani am fost cu totii obisnuiti sa vorbim despre bariere tarifare si cum sa ne protejam productia interna. In momentul in care intram cu drepturi depline in marea familie europeana, nu vor mai exista aceste bariere tarifare intre tari. Problema care se pune astazi in lume, in domeniul productiei petroliere si al exploatarilor de titei, este de a tine pasul cu calitatea produselor petroliere impusa de conditiile de mediu. De aceea, am ajuns sa discutam despre benzina, motorina Euro 2 si 3, deci despre conditii de calitate extraordinar de stricte. Aceasta calitate a produselor petroliere nu poate fi realizata decat prin investitii majore in zona de rafinare si de prelucrare. In acest context, prima intrebare pe care ne-o punem este daca avem jucatorul care poate sa reziste pe piata produselor petroliere. Daca nu avem acest jucator, nu putem discuta despre explorarea si exploatarea rezervelor de titei, pentru ca mai usor luam titei din Kazahstan, Iran, Irak, decat sa il aducem din Oltenia. Ar fi mai ieftin si mai rentabil. Daca avem, insa, companii de prelucrare competitive pe piata romaneasca, atunci se pot valorifica si rezervele de titei existente in Romania. Problema fundamentala pe care noi am avut-o, a fost sa cream produsul care sa fie competitiv pe piata europeana si mondiala. De ce este competitia atat de dura? In ultimii 14 ani nu s-a mai investit serios in rafinare, nici in lume si nici in Romania. In 1989, teoretic, Romania avea o capacitate de prelucrare de 34 milioane tone. Dupa aceea, am vazut ca o parte din aceste capacitati erau puse numai pe hartie, raportate la plan. Din respectivele capacitati, competitive pe plan national erau 24 milioane tone, iar in functiune 14 milioane tone. Necesarul Romaniei, la nivelul anului 2010, este de 18 milioane tone prelucrate, daca nu vrem sa importam. Datorita faptului ca in acesti 14 ani de zile nu s-au mai facut investitii majore in noi rafinarii sau in modernizarile celor existente, am ajuns astazi in situatia de a nu ne putea compara cu SUA, care are un grad de ocupare de 98% din capacitatile de rafinare, si nici cu Europa, cu 90%. Deci, nu mai e loc sa maresti cantitatea de produse obtinute pentru ca nu mai ai capacitati de rafinare. Aceasta e una din cauzele care au dus la cresterea pretului titeiului.
Restructurarea in minerit inseamna investitii
Pentru mine, disponibilizarea nu este un scop in sine, scopul a fost rentabilizarea sectorului energetic si, implicit, a sectorului minier. Aceste lucruri le-am discutat cu conducerile fiecarei unitati in parte, le-am discutat cu sindicatele de la fiecare unitate, si a existat o colaborare directa cu fiecare in parte. Fiecare agent economic a fost analizat din punct de vedere economic al rentabilitatii. Dupa parerea mea, Turceni si Rovinari vor avea nevoie de forta de munca in perioada imediat urmatoare. De ce? Trebuie creat cel putin un grup energetic nou la Rovinari. Aceasta constructie incepe in 2005, daca planurile sunt puse in aplicare asa cum ele exista azi. Trebuie sa inceapa instalatiile de desulfurare la Turceni in maximum 4 luni. Acestea sunt locuri de munca pentru societatile din acest domeniu. Fara discutie ca este si o conditionalitate ca aceste societati sa mearga mai departe: in 2012, Romania nu are voie sa functioneze cu grupurile de la Turceni si Rovinari cu noxele pe care le scot astazi. Daca nu ne apucam cu cel putin sase-opt ani inainte, sa avem timpul material sa realizam aceste operatiuni, inseamna ca vom fi obligati sa le inchidem asa cum Bulgaria a inchis Kozlodui. In 2012, nu ne va mai intreba nimeni daca mai vrem sau nu sa functionam. Daca aceasta cantitate de noxe care iese din cosurile termocentralelor depaseste normele europene, ele se vor inchide. Orice instalatie de desulfurare, de exemplu, dureaza minimum patru ani. Avem patru asemenea instalatii. La Turceni avem numai doua grupuri reabilitate, trebuie sa le reabilitam si pe celelalte doua. Aceasta va insemna din nou locuri de munca si salarii bune. In cazul in care va fi nevoie de micsorarea numarului de salariati la unitati, normal ca va trebui sa se acorde platile compensatorii. Dar, in masura in care societatile devin competitive, sunt pe picioarele lor, nu mai e normal ca platile compensatorii sa fie facute de la buget. Societatea va fi aceea care sa le plateasca, societatea va trebui sa-si analizeze propria activitate, sa-si dimensioneze numarul propriu de salariati, astfel incat sa fie din ce in ce mai rentabila. Oricum, acomodarea la standardele europene pentru fiecare unitate economica inseamna investitii si modernizari succesive, insotite de pregatirea personalului."