România, exemplu de conformare la FMI

Finanţatorii externi spun că şi-au asumat o responsabilitate majoră încheind un nou program cu Guvernul, care s-ar putea transforma din „elevul silitor“ în „elevul rebel“. Finalizarea ultimului acord stand-by este considerată o realizare semnificativă a echipei de negociatori ai Fondului. Noua înţelegere este privită însă cu rezerve.

Ultimul acord încheiat de România cu FMI este privit ca o mare realizare la Washington şi este pomenit ori de câte ori oficialii instituţiei vor să-şi argumenteze politicile economice. În viziunea finanţatorilor, reformele implementate la Bucureşti în ultimii doi ani sunt remarcabile.

În esenţă, chiar dacă România este aproape inexistentă în discuţiile la nivel înalt, când sunt întrebaţi experţii tehnici ţara este dată ca exemplu de „conformare", alături de Letonia. La polul opus, Ucraina stârneşte nervozitate, din cauza „reîntoarcerii la vechile obiceiuri".

Citiţi şi:

Raport: Acordul cu FMI a stabilizat economia României

FMI: România poate fi un vârf de lance în regiune

În spatele mulţumirii legate de acordul ce tocmai s-a încheiat şi care - prin finanţarea excepţională pusă la dispoziţie - a transformat România în cel mai mare debitor la FMI, persistă temerea că noua înţelegere este destul de riscantă pentru renumele Fondului, mai ales în regiune.

Semnele de întrebare sunt legate de instabilitatea politică, dar şi de faptul că viitoarele măsuri vor fi unele structurale, mult mai dificile decât cele implementate deja, cum ar fi eliminarea arieratelor şi eficientizarea companiilor de stat. „Ne-am luat anumite rezerve legate de succesul actualului acord, mai ales că veţi avea alegeri în 2012. Un eşec al acestui program ar fi un mare eşec pentru Fond şi o mare bilă neagră pentru România pe plan internaţional", a declarat, pentru „Adevărul", un oficial al FMI.

Într-o notă legată de riscurile şi impactul asupra finanţelor Fondului, se arată că România, prin ultimele două acorduri, a beneficiat de a treia cea mai mare finanţare de la izbucnirea crizei, după Grecia şi Irlanda. FMI accentuează mai ales riscurile financiare în condiţiile în care Guvernul va decide, în cele din urmă, să folosească banii din actualul acord.

„Dacă toate tranşele sunt atrase, vârful serviciului datoriei României la FMI va fi semnificativ ridicat", se arată în document. Astfel, suma scadentă la Fond s-ar putea ridica la peste 5 miliarde de euro numai în 2014, reprezentând 9% din cota exporturilor de bunuri şi servicii. Totodată, finanţatorii notează că serviciul total al datoriei externe, ca procent din exporturile de bunuri şi servicii, ar putea ajunge la aproape 80% în 2013, ceea ce ar pune România într-o situaţie delicată.

Instabilitate politică

FMI vede în instabilitatea politică primul risc potenţial la adresa capacităţii României de a-şi plăti datoriile. „Tensiunile politice interne ar putea duce la răsturnări de situaţie, ceea ce ar pune în pericol îndeplinirea obiectivelor programului", notează Fondul. Al doilea risc se referă la recuperarea economică sub aşteptări a statelor vest-europene, evoluţie care ar duce la prăbuşirea exporturilor. Nu în ultimul rând, sunt pomenite riscuri de contagiune din zona statelor „periferice" zonei euro, care ar putea creşte prima de risc cerută de investitori în cazul împrumuturilor şi ar afecta intrările de capital.

„În atari circumstanţe, ar putea exista pericolul ca băncile externe să fie incapabile să-şi menţină expunerea pe România, în ciuda propriilor angajamente de a face acest lucru, şi cel al retragerilor de capital", mai precizează finanţatorii.

Cel mai mare  debitor la FMI

România este, în acest moment, cel mai mare debitor la FMI, datoria totală atingând vârful istoric de 11,6 miliarde de euro în luna februarie a acestui an. Începând din 1991 au fost încheiate opt înţelegeri de tip stand-by, cea care a atras cea mai mare finanţare fiind agreată în 2009.

3,5 miliarde de euro reprezintă finanţarea pusă la dispoziţia României de FMI în cadrul actualului acord stand-by, de tip preventiv.