România, din nou în recesiune

Cu două trimestre consecutive de scădere, economia românească a revenit la starea din perioada 2008-2010, iar moneda naţională este tot mai firavă.

Blocajele generate de viscolele începutului de an, lipsa activităţilor din construcţii sau agricultură şi scăderea cererii de mărfuri la export au provocat pierderi grele unor companii, în timp ce altora le-au adus profituri nesperate, iar populaţia a fost nevoită să consume mai mult. Toate acestea - adunate, scăzute şi apoi ponderate de către specialiştii Institutului Naţional de Statistică - au dat o medie cu minus de 0,1% pe primul trimestru în raport cu trimestrul anterior.

Şi, cum în trimestrul al patrulea din 2011 economia fusese tot în scădere (-0,2% faţă de trimestrul al treilea), în limbaj statistic se spune că am intrat în recesiune tehnică. Tot în recesiune, care mai întâi a fost „tehnică", am mai intrat şi în ultimul trimestru din 2008, după care criza s-a prelungit până în prima parte a anului trecut.

Faţă de aceeaşi perioadă din 2011, în primul trimestru din acest an economia a crescut cu 0,3% pe seria brută şi cu 0,8% pe seria ajustată sezonier, a mai anunţat, ieri, Institutul Naţional de Statistică (INS).

Industria în jos, consumul în sus

Sectoarele cu cele mai mari ponderi în Produsul Intern Brut - industria la categoria resurse, respectiv consumul la categoria utilizări - au evoluat în direcţii contrare, contrabalansându-se reciproc.

INS nu a detaliat cifrele referitoare la PIB, dar din comunicările lunare privind evoluţiile din comerţ şi industrie reiese că în primul trimestru din acest an consumnul a revenit pe plus, după o lungă perioadă de scăderi, iar sectorul productiv a intrat pe un trend descendent după mai bine de un an de creşteri. Dacă în comerţ factorul de creştere a fost panica creată (artificial sau nu) în rândurile populaţiei prin anunţul că din cauza viscolului nu se va mai găsi mâncare în magazine, în industrie factorul de scădere vine de peste graniţă.

Prognozele pe 2012 se menţin optimiste

Comenzile noi, reprezentând cererea de mărfuri, au început să scadă încă din luna decembrie 2011, prefigurând revenirea economiei în recesiune - lucru semnalat, la vremea respectivă, de „Adevărul". Potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Europene, România va înregistra o creştere de 1,4% a PIB în acest an, faţă de +2,5% anul trecut, iar în 2013 indicatorul va ajunge la +2,9%. La rândul său, FMI a estimat o creştere economică de 1,5% pentru 2012.

Şi Comisia Naţională de Prognoză (CNP), de la Bucureşti, estimează un plus de 1,7% al PIB în acest an, CNP înaintând şi câteva cifre: 609,6 miliarde de lei ar fi valoarea PIB pe 2012, cu o creştere de 3,7% în construcţii şi de 19% în industrie, dar şi cu un avans al consumului populaţiei de 1,8% faţă de 2011.
Reamintim că, în luna martie, ministrul de atunci al Finanţelor, Bogdan Drăgoi, spunea că România a avut „neşansa vremii" în primul trimestru din 2012 şi că economia se va contracta faţă de ultimul trimestru din 2011, dar „nu pentru că s-a redus cererea, ci pentru că nu s-a putut livra efectiv".

Stagnare în UE şi în zona euro

Economia zonei euro a stagnat în primul trimestru, ca şi Produsul Intern Brut al UE, potrivit Eurostat. Zona euro a reuşit astfel să evite la limită recesiunea în primele trei luni ale acestui an, însă criza datoriilor de stat a împins în stagnare economia Franţei şi în jos pe cea a Italiei, lărgind decalajul acestor ţări faţă de Germania.

Economia Germaniei a crescut în primul trimestru cu 0,5% faţă de ultimele trei luni ale anului trecut. Franţa, a doua mare economie a zonei euro, a stagnat după o creştere de 0,1% în ultimele trei luni din 2011. Italia, afectată de criza datoriilor de stat şi de măsurile de austeritate, a afişat o contracţie de 0,8% în primele trei luni, după scăderi de 0,7%, respectiv 0,2% în cele două trimestre precedente.

Spania a intrat de asemenea în recesiune, cu un minus de 0,3% în ultimele două trimestre încheiate, iar Marea Britanie a avut reculuri de 0,2%, respectiv 0,3%.

Leul, la un nou minim istoric

Datele privind scăderea PIB din primul trimestru (-0,1% faţă de trimestrul anterior) au provocat o nouă depreciere a leului. Cursul de referinţă anunţat ieri de Banca Naţională a României (BNR) a atins al treilea maxim istoric consecutiv, de 4,4411 lei/euro. Cotaţia euro este în urcare cu 0,38 bani faţă de luni, iar dealerii spun că deprecierea a fost temperată de intervenţia indirectă în piaţă a băncii centrale, prin vânzări de valută.

Deprecierea leului în raport cu euro este de aproape 3% faţă de începutul anului şi de peste 8% faţă de luna mai 2011, când cotaţia abia trecuse de 4,1 lei. În raport cu dolarul, deprecierea leului a fost, în ultimele 12 luni, de 20%, iar faţă de francul elveţian - de 13,7%. Efectele scumpirii fără precedent a euro sunt resimţite direct de românii care au de achitat rate la împrumuturile contractate în moneda europeană şi de cei care plătesc chirii denominate în această valută.

Efecte în lanţ

Pentru utilităţile al căror cost este calculat în euro, cum este cazul serviciilor de telefonie mobilă, facturile vor fi mai mari. În mod indirect, dacă tendinţa de depreciere a leului continuă, produsele de pe rafturile magazinelor vor avea preţuri mai mari, şi asta pentru că o bună parte dintre acestea provin din străinătate, iar diferenţa de curs suportată de importator va fi transferată consumatorului final.