România devine benzinarul Estului

În primul semestru din acest an, România s-a transformat într-un mare exportator de produse petroliere finite. În timp ce importurile de ţiţei (brut, neprelucrat) au însumat 2,11 milioane de

În primul semestru din acest an, România s-a transformat într-un mare exportator de produse petroliere finite. În timp ce importurile de ţiţei (brut, neprelucrat) au însumat 2,11 milioane de euro, exporturile de produse petroliere rezultate din rafinare au ajuns la valoarea de 1,5 milioane de euro.

Statisticile oficiale arată că România ar putea să-şi acopere cu prisosinţă, numai din resurse interne, consumul de petrol cu altă destinaţie decât producţia de energie electrică şi termică.

Însă companiile româneşti au preferat, firesc, să trimită la export produsele finite, fie şi numai pentru motivul că profitul rezultă din exportul de benzină sau motorină, nu din cel de ţiţei.

Un avantaj suplimentar, fructificat din plin de petroliştii români, este acela că vecinii nu prea deţin capacităţi de rafinare. Consumul intern de petrol al României este estimat la 5.000 de tone.

Valoarea exporturilor de produse petroliere se apropie de cea a importurilor

Resursele de petrol ar putea acoperi mai mult de jumătate din consumul intern. În primul semestru din acest an, România a fost însă un mare exportator de produse petroliere.

Potrivit datelor furnizate la sfârşitul săptămânii trecute de către Institutul Naţional de Statistică (INS), importurile de ţiţei la finele primului semestru erau în valoare de 2,11 miliarde de euro.

În aceeaşi perioadă, exporturile de produse petroliere, obţinute în România din rafinarea petrolului, totalizau aproape 1,5 miliarde de euro. Mai mult de jumătate din valoarea importurilor de ţiţei o reprezintă materia primă adusă în ţară din Kazahstan, potrivit aceleiaşi surse.

Ca o paranteză, interesant este că în topul ţărilor partenere cu care România înregistrează un deficit comercial, Kazahstanul se află înaintea Chinei sau Olandei, cu 6,4% din totalul importurilor, faţă de 3,8, respectiv 3,7%.

Avantaje din lipsa capacităţilor la vecini

Datele statistice indică faptul că România ar putea să-şi asigure cu prisosinţă, numai din resurse interne, consumul de petrol cu altă destinaţie decât producerea de energie electrică şi termică.

"În mod evident, industria petrolieră din România vine să suplinească o lipsă acută de capacităţi de producţie în regiune. Mai mult, cifrele arată că România are posibilitatea de a-şi acoperi întreg consumul din producţia internă.

România importă mult, dar în acelaşi timp şi exportă foarte multe produse rafinate din ţiţei", ne-au declarat surse oficiale din cadrul INS. În structura resurselor de energie primară, producţia de petrol din primul semestru a fost de 2,21 milioane de tone, iar importurile - de 4,13 milioane de tone.

Consumul intern: 5.000 de tone

Având în vedere că exportul de produse petroliere finite al Petrom, singurul procesator al ţiţeiului provenit din surse româneşti, a fost în primul semestru de aproximativ 1,2 milioane de tone, din circa 3.000 de tone de petrol rafinat, se poate spune că acţionarul austriac a exploatat din plin (şi) anul acesta capacitatea resurselor primare româneşti de a acoperi consumul intern. Aceasta în condiţiile în care consumul intern este de aproximativ 5.000 tone (producţia de energie electrică reprezintă 50% din această cifră).

"Aşa cum se poate vedea şi din datele statistice, România nu exportă petrol sub formă de materie primă, ci doar produse rafinate.

Suspiciunile care planează asupra OMV că ar scoate din ţară petrol brut nu se confirmă. Oricum, afacerea este profitabilă dacă exporţi produse rafinate, nu materii prime", a conchis sursa noastră. Principalii exportatori de produse petroliere sunt Petrom şi Rompetrol (al cărui acţionar majoritar este compania KazMunaiGaz din Kazahstan).

70% reprezintă ponderea exporturilor de produse petroliere raportat la valoarea importurilor de ţiţei