De ce în România nu se găsesc credite pentru casă cu dobândă fixă? - Revista presei economice

Presa economică explică motivul inexistenţei creditelor cu dobândă fixă, cum îţi iei locuinţă prin programul Prima Casă în cinci paşi şi anunţă deschiderea celui mai mare maill din Capitală. Printre alte subiecte, băncile din România au angajaţi mai ineficienţi decât în Europa, iar Vlădescu spune că cheltuielile bugetare sunt peste eficienţa angajaţilor

De ce în România nu se găsesc credite pentru casă cu dobândă fixă?

Creditele pentru casă cu dobândă fixă pe toată perioada de rambursare nu pot fi găsite în ofertele băncilor locale, deşi asemenea împrumuturi sunt comune pe pieţele străine. Majoritatea băncilor promovau în trecut credite cu dobândă "fixă", însă în contracte treceau clauze prin care îşi rezervau dreptul de a modifica arbitrar nivelul dobânzii."Noi am avut credite pe termen lung cu dobândă fixă, dar am fost nevoiţi să trecem la variabilă, după sesizările ANPC. Nu poţi să te legi pe 30 de ani cu o dobândă fixă, ai nevoie de o clauză care să îţi permită să faci modificari", spune, pentru Ziarul Financiar, Adrian Chichiţă, director adjunct retail în OTP Bank.

Cum îţi iei locuinţă prin programul Prima Casă în 5 paşi

Money.ro a identificat cele mai importante cheltuieli suplimentare în demersul de a achiziţiona o locuinţă prin programul Prima Casă. 1. Rezervarea locuinţei. Această etapă este frecvent întâlnită dacă imobilul este nou şi cumpărat direct de la la dezvoltator. 2. Pentru a nu pierde timp pe parcurs, ataşează de la bun început la dosar toate actele necesare. 3. În relaţia cu vânzătorul, solicitantul trebuie să fie atent la istoricul dezvoltatorului, dacă a optat pentru o locuinţă nouă, precum şi la actele locuinţei. 4. Pentru ca ambele părti implicate în tranzacție (vânzătorul şi cumpărătorul) să se asigure că prima negociere va fi respectată se obişnuieşte încheierea unui precontract. 5. Când treaba ta s-a terminat, adică ai urmat paşii de mai sus, nu poţi decât să aştepţi avizele băncii şi pe cel al Fondului.

Sun Plaza a fost deschis neterminat

Recordul la cel mai mare shopping mall din Bucureşti a fost bătut oficial ieri, când într-un nor de praf şi sub zgomotul utilajelor, proprietarii centrului Sun Plaza au declarat deschis cel mai mare centru comercial din Bucureşti. Diferenţa faţă de recordul anterior, 76.000 mp de suprafată închiriabilă în centrul AFI Cotroceni faţă de 80.000 mp în Sun Plaza, este de numai 4.000 mp. Deşi nu este complet finalizat, a fost deschis astăzi pentru shopping, deşi foarte multe magazine din interiorul mallului anunţau ca dată de deschidere a doua sau a treia săptămână a lunii martie. Chiar şi „piesa de rezistenţă” a mallului, accesul direct din staţia de metrou Piaţa Sudului, este promisă spre finalizare abia la sfârşitul lunii martie. Angajaţii Metrorex ştiu însă despre un alt termen de finalizare - vreo şase luni, potrivit Financiarul.

Vlădescu: Cheltuielile bugetare sunt mult peste eficienţa angajaţilor

Cheltuielile bugetare sunt mult peste eficienţa angajaţilor şi nivelul pe care statul şi-l poate permite pentru a asigura sustenabilitate pe termen mediu şi lung, împiedicând investiţiile în infrastructură sau sistemul sanitar, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu. "E evident că în România cheltuiala bugetară e mult dincolo de eficienţă, dincolo de ceea ce ne putem permite şi dincolo de ceea ce asigură sustenabilitate pe termen mediu şi lung", a spus Vlădescu, citat de Curierul Naţional.

Băncile din România au angajaţi de două ori mai ineficienţi decât în restul Europei

Fondurile de training pe care băncile locale le folosesc pentru pregătirea unui angajat sunt la fel de mari ca în restul Europei, dar rentabilitatea bancherilor locali este de două ori mai redusă decât media europeană, pentru că trainingurile de la noi sunt scumpe, iar angajaţii lipsiţi de motivaţie. Pe de altă parte, angajaţii locali sunt mai puţin productivi decât media europeană, deoarece, deşi "înghit" aceleaşi sume pentru pregătire, orele de training de care beneficiază un salariat român reprezintă doar 14% din media europeană, scrie Daily Business.