România nu a coordonat niciun program de cercetare finanţat de UE

Cercetarea autohtonă a recuperat 45% din contribuţia la programele comunitare din domeniu Cercetarea românească nu a reuşit să recupereze decât 45% din banii cu care a contribuit la

Cercetarea autohtonă a recuperat 45% din contribuţia la programele comunitare din domeniu

Cercetarea românească nu a reuşit să recupereze decât 45% din banii cu care a contribuit la FP6, ultimul program de cercetare al Uniunii Europene, aflat la moment de bilanţ. O altă notă proastă pentru cercetarea autohtonă este faptul că niciunul dintre cei 227 de participanţi români nu au reuşit să aibă rol de coordonator în vreun proiect de cercetare, din cele 317 la care au participat.

Conform unui studiu realizat de Zenit GmbH (Germania), participanţii români la FP6 - institute de cercetare, companii şi autorităţi publice - au reuşit să atragă doar 20,23 de milioane de euro, 45 la sută din banii cu care am contribuit. Gradul de recuperare al banilor este diferit pe cele şapte axe prioritare de cercetare ale programului.

Cei mai tari suntem în nanotehnologie, unde am reuşit să recuperăm 65% din fonduri, în tehnologiile societăţii informaţionale - unde gradul de recuperare este 38% -, şi în proiectele de dezvoltare durabilă şi mediu - unde am recuperat 35% din bani. Proiectele de cercetare în aeronautică au reuşit să recupereze 23% din fondurile cu care am contribuit. Cel mai prost stăm cu proiectele destinate ştiinţelor vieţii - grad de recuperare 5,5% - şi în domeniul alimentar, unde am recuperat numai 13,6% din bani. Constantin Enăchioiu, consilier în cadrul Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică, spune că Life este un domeniu de cercetare în care nu am avut tradiţie, situaţia fiind mai favorabilă în alte domenii unde am moştenit o situaţie mai bună. Anton Anton, preşedintele ANCS, recunoaşte că am avut un start lent în FP6, iar acest bilanţ negativ se datorează în primul rând anilor de subfinanţare cronică a cercetării. Una din restricţii a fost cea legată de salarizarea cercetătorilor români în FP6, care nu putea depăşi 1.500 de euro lunar. Problema a fost corectată printr-o recentă hotărâre de guvern, salarizarea competitivă a cercetătorilor urmând să majoreze gradul de recuperare. Michael Guth, autorul studiului, remarcă puţinătatea participărilor din industrie (43 de participări), dar şi faptul că românii nu au coordonat nici un proiect de cercetare. "Mi-aş fi dorit să avem un coordonator; dar trebuie să vorbească bine engleză şi să ştie să gestioneze bine banii europeni", punctează Anton Anton.

Ungurii şi polonezii reuşesc de zece ori mai bine

Studiul comparativ făcut de nemţi arată în cifre diferenţa dintre performanţa cercetării naţionale şi ceea ce au reuşit să facă ungurii şi polonezii. Astfel, dacă în ştiinţele vieţii (prioritatea Life) nu am reuşit să atragem decât 30 de euro la 1000 de locuitori, ungurii au luat 1245 euro (de 40 de ori mai mult), iar polonezii 292 euro (de 10 ori mai mult). "Am discutat cu medicii şi spun că n-au avut aparatură", explică preşedintele ANCS. Pe tehnologiile societăţii informaţionale am luat 334 euro la mia de locuitori, în timp ce ungurii au reuşit 2465 euro (de 7 ori mai mult), iar polonezii 773 euro (dublu). La nanotehnologii, unde stăm cel mai bine ca grad de recuperare, tot am atras de trei ori mai puţin ca ungurii şi polonezii. În domeniul alimentar, unde se tot vorbeşte de restructurare şi de introducerea standardelor europene, am atras 22 de euro la mia de locuitori, de 25 de ori mai puţin ca ungurii (563 euro), şi de 13 ori mai puţin ca polonezii. Pe axa dezvoltării durabile am atras 185 de euro la mia de locuitori, faţă de 865 ungurii şi 488 polonezii. Anton Anton spune că aceste rezultate comparative arată poziţia de izolare a cercetării naţionale şi reflectă letargia în care încă se complac mulţi cercetători. Cercetarea pe domeniile alimentare - de ex. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice - este ancorată încă în proiecte de cercetare vechi, neviabile, şi care nu sunt finanţate de programele cadru. "Ei se concentrează încă pe agricultura intensive, hibrizi de porumb şi măr, neglijând siguranţa alimentară şi alimentele, finanţate din bani europeni", spune Anton Anton.