România - Tigrul Balcanilor - are un PIB de aproape 100 miliarde de euro

Economia naţională a crescut în 2006 cu 7,7%, depăşind ţările vecine cu cel puţin un punct procentual Produsul intern brut (PIB) a depăşit, anul trecut, 97 miliarde de euro,

Economia naţională a crescut în 2006 cu 7,7%, depăşind ţările vecine cu cel puţin un punct procentual

Produsul intern brut (PIB) a depăşit, anul trecut, 97 miliarde de euro, Institutul Naţional de Statistică anunţând oficial o creştere reală a economiei de 7,7%. Această performanţă situează România pe primul loc între ţările balcanice şi pe locul trei în Uniunea Europeană, după Letonia şi Estonia.

Însă prognozele referitoare la anul 2007 arată că dinamica economiei nu va mai fi atât de puternică. Încercând să explice creşterile din 2006, analiştii atrag atenţia şi asupra riscurilor care ameninţă dezvoltarea economică din următorii ani.

Aurelian Dochia, director general la BRD-GSG Corporate Finance, consideră că un ritm de 7,7% este "foarte înalt". Şi "sunt destul de mulţi cei care atrag atenţia că ritmul prezintă pericolul de supraîncălzirii a economiei, conducând la creşterea presiunilor inflaţioniste şi accentuarea unor dezechilibre, cum ar fi deficitul de cont curent". Într-adevăr, decalajul dintre exporturi şi importuri s-a accentuat în 2006, ceea ce a condus la un dezechilibru al balanţei de plăţi ce a depăşit 10% din PIB.

Un asemenea ritm este "greu de susţinut pe termen lung", spune Aurelian Dochia. La rândul său, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), Ion Ghizdeanu, afirmă că pentru anul 2007 "menţinem estimarea de 6,5%, dar aşteptăm datele de la INS privind structura PIB pe ramuri. Aici ar putea să apară influenţe". Tot ieri, şeful delegaţiei FMI care a vizitat România, Emanuel Van der Mensbrugghe, anunţa că dezvoltarea economică a ţării noastre se va situa în acest an la puţin sub 7%, după ce anul trecut s-a plasat la 7,7%. Asta pentru că există semnale potrivit cărora ritmul de creştere economică se va păstra alert şi în acest an.

Semnele bune vin chiar din prima lună

Preşedintele CNP a mai arătat că sectorul construcţiilor rămâne puternic, ţinând cont de semnale favorabile înregistrate chiar din prima lună a anului. "În industrie, prima lună indică menţinerea unui ritm puţin sub 5%, dar agricultura nu este urmărită lunar. Iar în servicii nu sunt publicate toate datele". Anterior publicării datelor INS privind PIB, cei mai mulţi analişti prognozau o creştere de circa 8%, ţinându-se cont în special de rezultatele obţinute în primele trei trimestre - 7,8% creşterea PIB. Ceea ce, în opinia lui Ghizdeanu, înseamnă că "influenţa de preţ din ultimul trimestru al anului trecut a fost mai mare decât cea luată iniţial în calcul. Dar nu preţurile din inflaţie, ci cele din economie. Spre exemplu, preţurile din industrie sau ale bunurilor de capital. Un strung dacă se scumpeşte nu afectează inflaţia".

Şi analistul Aurelian Dochia a remarcat că ultimul trimestru confirmă o reducere sensibilă a ritmului de creştere. Atunci "ar trebui să vedem dacă această evoluţie nu poate să anunţe pentru 2007 o perioadă mai dificilă. Pentru că, în cazul în care ritmul încetineşte de la 7,7% la 5% sau sub 5%, atunci pot apărea repercusiuni în diverse domenii mergând de la deficitul public şi până la creditele populaţiei", avertizează Dochia. Iar în condiţiile unei dezvoltări economice mai lente "s-ar putea accentua şi mai mult dezechilibrele macroeconomice".

Economia a urcat cu 8,4% în 2004, iar ritmul de creştere s-a încetinit la 4,1% în 2005, în principal ca urmare a pagubelor provocate agriculturii de inundaţii.

Estimări FMI privind evoluţiile din 2007

Deficitul de cont curent va creşte în acest an la 12% din Produsul Intern Brut (PIB), comparativ cu 10,3% din PIB în 2006. Rata inflaţiei s-ar putea accelera la 5,5% la sfârşitul acestui an, faţă de 4,9% anul trecut pentru acest an, dacă autorităţile române nu modifică politica fiscală, în sensul reducerii cheltuielilor. Deficitul bugetar ar putea ajunge în 2007 la 3,8% din PIB, cu un punct peste plafonul aprobat de autorităţi, întrucât veniturile sunt supraestimate, iar cheltuielile salariale ar putea creşte mai mult decât s-a prevăzut.

Serviciile ar trebui să ocupe locul doi în formarea Produsului Intern Brut

Dacă ar fi să luăm în considerare creşterile consemnate în sectorul de servicii, calculele ar conduce la concluzia că acestei ramuri îi revine locul secund în formarea PIB, după construcţii. De altfel, în fiecare an, cele două domenii se află în strânsă concurenţă din acest punct de vedere. În 2006, cifra de afaceri la serviciile de piaţă pentru populaţie a crescut, în medie, cu 13,6%, în timp ce valoarea lucrărilor de construcţii a fost cu 19,3% mai mare. Peste media de creştere a sectorului de servicii s-au situat jocurile de noroc şi celelalte activităţi recreative (+14,3%). Din domeniul HO-RE-CA (hoteluri, restaurante, cafenele) au rezultat cifre de afaceri cu 12% mai mari, în timp ce activităţile de înfrumuseţare au crescut cu aproape 6%. Ca pondere în formarea PIB, în categoria serviciilor se includ şi activităţile de comerţ, iar comerţul a înregistrat (şi) în 2006 cele mai spectaculoase creşteri. Per total, cifrele de afaceri în comerţul cu amănuntul au crescut cu 24%, iar în cazul vânzării de autovehicule - cu 18%. Însă vedeta anului a fost comerţul electronic, unde cifrele de afaceri au fost cu peste 60% mai mari în 2006 decât în 2005.

Serviciile pentru populaţie continuă să crească alert

Prima lună din 2007 vine cu un ritm ridicat al creşterii cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, susţinând ideea că economia naţională a început noul an menţinând tendinţa de dezvoltare rapidă. Astfel, datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată faptul că, în ianurie 2007, volumul cifrei de afaceri din comerţ a înregistrat o majorare cu 23% faţă de nivelul din perioada similară a anului trecut. Iar principala contribuţie a venit din partea vânzărilor de produse nealimentare, care au sporit cu aproape 30%. Pentru comparaţie, ritmul este aproximativ similar cu cel de la începutul anului 2006, respectiv +25,4%. Totodată, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, a înregistrat o creştere cu 51,6%, provenind în special de la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule (+71,8%). Mai mult, ritmul de majorare din acest segment al comerţului este unul record, dacă luăm în calcul faptul că nivelul maxim înregistrat pe parcursul anului trecut a fost de aproape 30%.

Construcţiile îşi măresc ponderea în economie

Sectorul construcţiilor îşi măreşte în fiecare an ponderea în produsul intern brut cu circa 0,5 puncte procentuale. Astfel, la nivelul anului trecut, construcţiile ar putea reprezenta circa 7% din totalul economiei, iar în 2007 ponderea ar putea urca la aproape 7,5% Asta şi pentru că prima lună din acest an a înregistrat un ritm de creştere peste cele din 2006. Astfel, datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că, în timp ce viteza anuală de dezvoltare a sectorului de construcţii a fost, anul trecut, de 19,3%, prima lună din 2007 a adus un ritm anual de creştere aproximativ 26%. Mai mult, creşterea a fost caracteristică pentru toate tipurile de construcţii. Astfel, pe segmentul clădirilor rezidenţiale a sporit cu aproape 28%, multe peste nivelul de circa 16% înregistrat în 2006. Totodată, în cazul clădirilor nerezidenţiale, ritmul din ianuarie 2007 a fost de 24,5%, de asemenea peste cel din 2006. Similară a fost şi evoluţia pe segmentul construcţiilor inginereşti, unde creşterea a fost de aproape 26%, comparativ cu circa 22% la nivelul întregului an 2006. Astfel, ţinând cont de evoluţiile înregistrate până în prezent în sectorul construcţiilor, dar şi de proiectele din domeniul imobiliar sau cele de infrastructură, până în anul 2010, construcţiile ar putea ajunge să reprezinte peste 8% din totalul produsului intern brut.

Creşte valoarea adăugată în industrie

Per ansamblu, producţia industrială a crescut, în 2006, cu 7,1%, iar productivitatea muncii - cu 10,6 procente. Ceea ce au remarcat însă liderii industriaşilor este un trend care în ultima perioadă a început să se accentueze: fabricarea produselor cu valoare adăugată mare are o pondere din ce în ce mai ridicată în totalul producţiei fizice. "Am observat că, în special la export, cel mai mult au crescut produsele cu valoare adăugată mare. Creşterea se situează peste media celorlalte categorii, ceea ce e un semn foarte bun", ne-a declarat Mihai Păsculescu, vicepreşedinte al Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR-1903). Media de creştere a industriei (+7,1%) este dată de performanţele realizate în ramura prelucrătoare (+7,8%), însă a fost umbrită de dinamica mai lentă a cifrei de afaceri, care a fost doar cu 6,1%. Altfel spus, vânzările de produse au fost mai mici cu cel puţin 1% decât producţia şi, prin urmare, o bună parte dintre acestea au rămas pe stoc. Fenomenul este mai accentuat în industria bunurilor de uz curent, unde cifra de afaceri a crescut numai cu 0,8%, şi în cazul bunurilor intermediare, unde s-a înregistrat o medie a vânzărilor cu 6,2% mai mare. La polul opus se află industria bunurilor de capital, cu o creştere a vânzărilor de 16,6% şi bunurile de folosinţă îndelungată, cu un plus de peste 9% al cifrei de afaceri.