Reuters: S-a întors roata! România poate da lecţii de economie Ungariei

Spre nemulţumirea ungurilor care s-au considerat întotdeauna superiori vecinilor mai săraci din Est, România ar putea da lecţii Ungariei în privinţa acordurilor încheiate Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, se arată într-o analiză a agenţiei Reuters.

"Prin respectarea condiţiilor unui program similar, Bucureştiul a reuşit să reaşeze economia pe drumul către creştere. Acest drum va aduce însă durere pe termen scurt şi va pedepsi oficialii care îl urmează", se arată în analiza agenţiei.

În contextul tensiunilor severe de pe pieţele financiare, care împing în sus costurile de finanţare şi nivelul datoriilor, premierul ungar Viktor Orban a renunţat la atitudinea ostilă faţă de finanţatorii internaţionali şi încearcă acum să cadă la pace. Acesta a anunţat recent că este dispus să renunţe la orice condiţii în negocierile cu instituţiile financiare internaţionale.

Totuşi, Uniunea Europeană (UE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar putea cere anularea reformelor care au definit guvernarea Fidesz, dar şi introducerea unor noi măsuri "compensatorii", care vor presupune cel mai probabil austeritate.

Orban va ţine cont şi de scăderea popularităţii guvernanţilor din România în sondaje în urma măsurilor dure de austeritate implementate în cadrul acordului cu FMI.

"FMI nu a fost prea flexibil în cazul României şi va fi chiar mai puţin flexibil în privinţa Ungariei. Va dori să răstoarne principalele reforme ale Fidesz, chestiune foarte sensibilă pentru electoratul partidului, situaţie care va fi extrem de dificilă", comentează Nicholas Spiro, economist specializat în evaluarea riscului de ţară, potrivit Reuters.

Deschiderea lui Orban faţă de FMI, manifestată în ultimele zile, a dus la aprecierea forintului cu 3% în această săptămână faţă de euro, după ce a scăzut în prima săptămână din an la mai multe minime-record şi s-a depreciat cu peste 14% în ultimele şase luni din 2011. În comparaţie, leul s-a depreciate cu numai 2,5% în raport cu moneda europenă.

Ambele ţări au luat împrumuturi de la UE şi FMI la finele lui 2008 - începutul lui 2009, la apogeul crizei financiare mondiale, pentru a depăşi combinaţia dintre recesiune, retrageri de capital, deprecierea puternică a monedelor şi deteriorarea deficitelor externe şi aşa uriaşe.

Dar lucrurile au stat diferit ulterior. Ungaria a schimbat direcţia la jumătatea anului 2010, odată cu venirea partidului Fidesz la putere. Orban a întrerupt acordul cu FMI şi a luat măsuri "pro-creştere" economică, precum creşterea taxelor percepute băncilor şi companiilor mari, şi reducerea impozitelor pentru firmele mici şi pentru populaţie.

Guvernul a naţionalizat apoi activele sistemului privat de pensii, de 13 miliarde de dolari, pentru a acoperi o parte din dezechilibrele finanţelor publice, şi a trecut prin parlament o serie de legi criticate de Comisia Europeană, inclusiv una care ar submina independenţa băncii centrale.

Ca răspuns, toate cele trei mari agenţii de rating, S&P, Moody's şi Fitch, au retrogradat ratingul Ungariei în categoria "junk", acuzând direcţia inpredictibilă a politicilor economice.

Costurile de finanţare ale Ungariei au crescut de asemenea puternic, la 9-10%, şi s-au apropiat de nivelurile de la sfârşitul lui 2008, care au împins guvernul anterior către un acord cu FMI.

De cealaltă parte,  guvernul Boc a încheiat anul trecut un nou acord, de precauţie, cu FMI, iar Moody's şi Fitch au acordat rating investment grade ţării.
Economia românească pare pregătită să performeze mai bine decât regiunea în acest an, cu o creştere de 2%, scriu jurnaliştii Reuters.

Mai mult, Banca Naţională a României (BNR) a avut spaţiu de manevră pentru a reduce dobânda de politică monetară în două rânduri în noiembrie şi ianuarie, la 5,75%.

"A fost un medicament care în final a dat roade", comentează pentru Reuters Laurenţiu Plosceanu, şeful Asociaţiei Românie a Antreprenorilor din Construcţii.

Premierul Emil Boc va suporta însă costuri politice grele pentru politica de austeritate, iar guvernul ar putea să nu supravieţuiască alegerilor de anul viitor, consideră agenţia de presă.