Restructurarea industriei brasovene - de la teorie la practica

interviu cu dl. Constantin Nita, deputat PSD de Brasov

- Domnule deputat, judetul pe care-l reprezentati in Parlament a trecut recent prin mari transformari. Ma refer, desigur, in primul rand, la solutiile gasite pentru platformele industriale Tractorul si Roman, catalogate ani de-a randul drept gauri negre ale economiei romanesti. Cum a decurs procesul de restructurare? - Pana acum, nimeni nu a avut curajul sa restructureze industria brasoveana. Faptul ca acum se face este meritul guvernului Nastase si al PSD-ului local, care a spus ca nu se mai poate sa producem intr-o ineficienta care afecteaza pana la urma alte sectoare ale economiei. Trebuie spus, in acest sens, ca cele doua platforme brasovene amintite cumuleaza pierderi enorme, de circa 300 de milioane de dolari, impartite cam in mod egal. Sigur, solutii teoretice au existat intotdeauna, privatizare, restructurare, retehnologizare, toate suna frumos si pe acestea le-a invatat toata lumea deja. Problema este sa le transpunem si in practica, si aici vine partea mai grea. Se impune ca opinia publica sa cunoasca masurile intreprinse cu consecinte nu tocmai faste in plan social. - Cum ati ajuns la actualele solutii? - Problema a fost abordata in mod diferit, pentru ca si situatiile celor doua entitati sunt diferite. Sunt unul dintre promotorii privatizarii la Tractorul cu grupul Landini, reprezentantii grupului avand primele discutii cu mine, dupa care, sigur, cu premierul Adrian Nastase. Aceasta privatizare sper sa fie una de succes, acolo lucrurile incep sa aiba o turnura normala. Landini va continua productia de motoare, va lansa o gama noua de tractoare, astfel platforma Tractorul va fi revitalizata pentru ca va realiza produse la standarde europene, si promite sa devina un viitor succes. - Dar Roman? - Cum spuneam, abordarea este diferita. La Roman, produsul finit nu mai este compatibil cu cele similare de pe piata europeana. Ca unul care se pricepe la piata externa a camioanelor, va pot spune ca Roman nu-si poate permite sa faca investitiile necesare pentru retehnologizare, din cauza costurilor foarte mari. Au fost cateva produse cu componente aduse din afara care s-au vandut la parteneri romani, si in Malaiezia, singura destinatie de export care mai ramasese. Solutia de privatizare cu un investitor strategic nu a fost, din pacate, fezabila, din lipsa de interes. Nimeni nu a dorit sa preia intreaga platforma, desi au fost cateva vizite de la diverse companii. Impreuna cu APAPS, am gasit singura solutie, aceea de transformare in parc industrial, alternativa fiind lichidarea. Pentru realizarea acestui parc, cei de la firma malaiesiana Pesaka Astana, care au cumparat pachetul majoritar de actiuni de la Roman, vor cesiona acest pachet la societatea de admnistrare a viitorului parc industrial, pastrand sectia de punti si montaj general, unde vor produce in continuare camioanele romanesti, desigur nu cu cateva mii de angajati, ci cu cateva sute. - De ce tot acest parcurs al actiunilor? Mai intai preluare in totalitate, apoi cesionare? Pare cam alambicat. - Procesul de transformare a platformei Roman intr-un parc tehnologic este, intr-adevar, atipic. Pesaka Astana este vectorul prin care se realizeaza acest parc si este important ca investitorul strain pastreaza nucleul de productie a camioanelor. Adevarul este ca Pesaka nu a dorit sa preia intreaga platforma si atunci am gasit aceasta formula, care ni s-a parut cea buna. Societatea admnistrator va trebui sa gaseasca solutii pentru societatile de pe platforma, fie privatizare, fie inchiriere ori vanzare de active. Va trebui, in primul rand, sa asigure refacerea infrastructurii, care inseamna utilitati, apa, canal, energie, cai de comunicatii, contorizare. Toate acestea inseamna investitii si nu va fi usor. - Care este stadiul viitorului parc industrial Roman? Sunt semnale de la investitori? - Din acest punct de vedere, suntem optimisti. Pe platforma care se transforma in parc industrial intentionam sa deschidem un parc de soft cu colaborarea Siemens, sa organizam primul parc expozitional cu manifestari specializate din Transilvania. De asemenea, exista intentia Renault sa dezvolte o sectie de componente, sunt cereri pentru sectia de matrite. In perioada imediat urmatoare, Executivul va emite o hotarare de guvern pentru desemnarea societatii de administrare a parcului industrial. - Cine va administra parcul industrial? - Exista in principal trei propuneri. Una dintre ele este ca autoritatile locale, consiliul local, consiliul judetean si sindicatele sa fie actionarii majoritari ai societatii de administrare. Cea de-a doua vine din partea Pesaka, interesata sa participe impreuna cu colaboratori romani. In fine, exista propunerea ca Asociatia Oamenilor de Afaceri din Brasov, Pro-Brasov impreuna cu consiliul local si cel judetean sa detina pachetul majoritar. Guvernul va decide intr-o proxima sedinta care dintre variante va fi aleasa. In opinia mea, cea mai potrivita alegere ar fi cea a unui management privat, care ar garanta o eficienta mai mare, ar pune lucrurile in ordine in sensul efectuarii investitiilor necesare. In plus, investitorii straini doresc, de regula, sa discute mai degraba cu parteneri privati decat cu cei publici.