Restaurantele cu specific românesc le bat la profit pe cele internaţionale

În ultimii ani, tot mai multe restaurante cu specific internaţional s-au deschis în Capitală şi în marile oraşe din ţară. Investiţia iniţială într-o astfel de locaţie se poate ridica şi

În ultimii ani, tot mai multe restaurante cu specific internaţional s-au deschis în Capitală şi în marile oraşe din ţară. Investiţia iniţială într-o astfel de locaţie se poate ridica şi până la un milion de euro, însă, dacă poziţionarea este bună şi promovarea intensă, investiţiile se pot amortiza în trei-patru ani. Principalii jucători de pe piaţa restaurantelor spun însă că specificul românesc rămâne în continuare mai profitabil decât cel internaţional, bucătăria fiind mai puţin costisitoare, iar paleta de clienţi mult mai largă.
Numai în Bucureşti există aproximativ 50 de restaurante mari, cu specific străin. Clienţii frecvenţi ai unor astfel de localuri sunt oamenii de afaceri, cei implicaţi în showbiz, politicieni, oameni cu bani, în general. Cele mai căutate sunt de obicei restaurantele italieneşti, greceşti, chinezeşti, arăbeşti, thailandeze, vietnameze sau japoneze. Cele mai sigure, din punct de vedere al profitabilităţii, rămân cele situate în incinta hotelurilor de lux.
Trocadero este un restaurant cu specific franţuzesc din Bucureşti. Funcţionează de şase ani, iar investiţia iniţială, circa 200.000 de dolari, a fost recuperată în trei ani.
"Circa 30% din clienţii noştri sunt străini: francezi, italieni sau spanioli. Vin şi politicieni", spune Ionuţ Jugureanu, reprezentant Trocadero. El consideră că un restaurant cu specific internaţional este mai profitabil decât unul românesc, pentru că cererea este din ce în ce mai mare pe acest segment.
"Chiria într-o zonă bună costă între 2.000 şi 3.000 de euro, însă, dacă ai servicii de calitate, vei avea şi clienţi, şi profit", a adăugat Jugureanu.
Pe de altă parte, restaurantele româneşti sunt imbatabile pe un segment - cel al nunţilor şi al botezurilor. şi aceasta pentru că aceste evenimente foarte importante în România aproape că impun tradiţionalele sărmăluţe, ciorbă de potroace sau răcituri.
"Deşi nu există diferenţe mari între investiţiile iniţiale, în timp, profitul este mult mai mare la specificul local tocmai datorită nunţilor şi botezurilor", spune Bogdan Badea, directorul localului Hanul lui Manuc. Anual, în Bucureşti vin aproximativ 450.000 de turişti străini (fie în scop de serviciu, fie în vacanţă), care caută cu precădere restaurante tradiţionale.
Restaurantul Carul cu bere din Bucureşti are o vechime de peste 100 de ani. O lungă perioadă de timp a fost lăsat în paragină, a trecut pe la mai mulţi proprietari, iar din luna martie s-a redeschis cu o faţă nouă.
"Am investit 1,5 milioane de euro în renovare, utilaje şi tot ce presupune un restaurant. Dacă e să mă întrebaţi pe mine, bucătăria românească o va bate oricând pe cea internaţională", crede Dan Mischie, director general la Carul cu bere. Clienţii Carul cu bere, explică el, sunt turişti străini, dar şi români care vor să guste din produsele tradiţionale autohtone.
"Desigur, există şi restaurante aşa-zis româneşti, unde serviciile lasă de dorit, iar preparatele sunt departe de a fi de calitate. Unele dintre acestea fac profit mult mai bun decât restaurante cu renume, mai ales dacă sunt poziţionate într-o zonă bună, iar preţurile sunt mici. Un restaurant care se respectă mizează însă pe alt tip de clienţi", explică Mischie.
Bucătarii expaţi sunt căutaţi, dar foarte scumpi
Un bucătar care lucrează într-un restaurant local poate câştiga şi 10.000 de euro pe lună.
În principiu, cel mai bine plătiţi bucătari din România sunt expaţii, cei care aduc cu ei experienţă de lucru la nivel internaţional. Bucătarul restaurantului libanez El Bacha din incinta hotelului Marriott din Bucureşti, de exemplu, câştigă 2.000 de euro lunar. Pe de altă parte, şeful bucătăriei de la nou-înfiinţatul Heritage, "restaurantul bancherilor" din Bucureşti, bagă în buzunar 10.000 de euro lunar. Toate acestea, spun jucătorii, pentru a satisface pretenţiile din ce în ce mai rafinate ale clienţilor.
Dacă un restaurant îşi alocă bugetul necesar şi găseşte un bucătar "de clasă", altfel stau lucrurile cu personalul obişnuit. Cei din branşă spun că personalul calificat rămâne o problemă cu care se confruntă majoritatea localurilor din România, pentru că cei cu adevărat buni pleacă în străinătate pe bani mai mulţi.