Restanţierii, marea spaimă a băncilor

Sumele restante la creditele contractate de firme şi populaţie s-au dublat în primele 11 luni ale acestui an, ajungând la 3,8 miliarde de euro, erodând profiturile instituţiilor bancare. În timp ce oltenii au reuşit să-şi gestioneze cel mai bine plata ratelor la creditele bancare, moldovenii s-au înglodat tot mai mult în datorii.

2010 nu a fost un an tocmai bun pentru băncile de pe piaţa românească. În timp ce creditarea a bătut pasul pe loc, împrumuturile acordate prea facil în perioada 2006-2008, atât firmelor, cât şi populaţiei, au început să-şi arate şi mai mult reversul medaliei.

Valoarea restanţelor la creditele contractate de persoanele fizice şi juridice a crescut cu 109,23% în primele 11 luni ale acestui an, ajungând la echivalentul a 16,25 miliarde de lei (3,81 miliarde de euro). Astfel, sumele restante au continuat trendul din 2009, când valoarea acestora crescuse cu 173%.

În contextul în care procesul de creditare a bătut pasul pe loc, soldul împrumutului neguvernamental scăzând cu 3,9% în termeni reali în intervalul noiembrie 2009-noiembrie 2010, ponderea restanţelor în total portofoliu de împrumuturi a crescut semnificativ. Astfel, pentru 7,81% din creditele acordate se înregistrează restanţe, în creştere de la 3,9% la finele anului trecut.

Dacă în 2009 populaţia şi firmele au reuşit să-şi achite într-o mai bună măsură ratele la creditele în euro, majoritatea garantate cu ipotecă, în acest an, situaţia s-a schimbat. Sumele restante la creditele în valută le-au depăşit pe cele în lei, crescând cu 146% de la începutul lui 2010, şi au ajuns la echivalentul a 8,66 miliarde de lei (2,02 miliarde de euro). În schimb, restanţele în lei au avansat cu 77,1% în intervalul menţionat, până la 7,69 miliarde de lei.

Populaţia, afectată de scăderea veniturilor sau de şomaj, a ajuns să ocupe o cotă importantă în rândul datornicilor cu restanţe. Peste 730.000 de români înregistrau la finele lunii octombrie restanţe mai mari de 30 de zile, în valoare de 5,37 miliarde de lei (1,25 miliarde de euro). Mulţi români aveau întârzieri la plata ratelor chiar la două sau mai multe împrumuturi.

Moldovenii sunt în topul rău-platnicilor

În ceea ce priveşte structura în profil teritorial a restanţelor, firmele şi populaţia din Regiunea Nord-Est ocupă primul loc în topul întârzierilor la plata ratelor. Astfel, în Moldova, ponderea restanţelor în totalul creditelor se ridică la 8,8%. Valoarea sumelor restante din această regiune se ridica, la finele lunii noiembrie, la 1,7 miliarde de lei (397 de milioane de euro).

Moldovenii sunt urmaţi în topul restanţierilor de firmele şi populaţia din Regiunea Sud-Est (8,77%) şi de cele din Centru (8,71%). La polul opus, oltenii (Regiunea Sud-Vest) au reuşit să-şi gestioneze cel mai bine plata ratelor, ponderea restanţelor în total portofoliu fiind cea mai mică din ţară, de respectiv 6,08% (812 milioane de lei).

Conştincioşi au fost şi bucureştenii, valoarea ratelor cu întârzieri la plată din Capitală şi Ilfov reprezentând 7,22% din total. Totuşi, sumele restante din această regiune sunt cele mai mari din ţară, de 5,88 miliarde de lei (1,37 miliarde de euro), la fel ca şi soldul împrumuturilor - de 81,4 miliarde de lei (19 miliarde de euro).

Situaţia se va agrava în primăvara lui 2011

Bancherii se aşteaptă ca valoarea creditelor neperformante să continue să crească în următoarele luni şi să atingă vârful în primăvara anului viitor. „Sărbătorile de iarnă, care sunt însoţite de suplimentarea cheltuielilor, vor conduce la creşterea creditelor neperformante. De obicei, în ianuarie vedem o accelerare a creşterii creditelor neperformante.

Dacă oamenii cheltuiesc toţi banii pe cadouri şi mâncare de Crăciun şi nu îşi plătesc ratele înseamnă că vârful va fi atins la 90 de zile după, în luna martie. Cred că vârful creditelor neperformante va fi în martie, iar după aceea situaţia se va îmbunătăţi", declara recent Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank Romania, pentru Mediafax.

Din cauza creditelor neperformante, provizioanele (rezerve contituite în cazul materializării unui risc) au crescut semnificativ de la începutul acestui an, cu 53%, ajungând la 22,92 miliarde de lei (5,33 miliarde de euro) la finele lunii octombrie, şi au erodat profiturile băncilor. Astfel, unele bănci, în special cele mici, au trecut în acest an de pe profit pe pierdere.

Restanţierii, ameninţaţi cu executarea

Creşterea semnificativă a numărului de restanţieri a determinat bancherii să treacă la executarea silită a debitorilor cu întârzieri mari la plata ratelor. Astfel, băncile au ajuns să organizeze lunar sute de licitaţii pentru a vinde bunurile executate.

Băncile vor continua în 2011 să lichideze proprietăţi imobiliare în contul creditelor neachitate, proces lansat în acest an, fiind vizate în special centre comerciale fără retaileri puternici şi clădiri de birouri cu un grad redus de închiriere, este de părere Cristian Ustinescu, director la DTZ Echinox.