Reprezentantii Fiscului au cerut falimentul pentru 2.900 de firme

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a solicitat instantelor, in perioada 1 martie - 1 octombrie, inceperea procedurilor de reorganizare judiciara si faliment pentru 2.900 de firme in

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a solicitat instantelor, in perioada 1 martie - 1 octombrie, inceperea procedurilor de reorganizare judiciara si faliment pentru 2.900 de firme in vederea recuperarii unor datorii bugetare de 25.226 miliarde lei, a declarat Neculae Plaiasu, presedintele Agentiei. "Organele fiscale teritoriale au introdus aceste cereri la tribunalele competente pentru 52 de societati comerciale mari contribuabili ale caror obligatii bugetare insumeaza 16.935 miliarde lei si pentru 2.839 de firme, contribuabili mici si mijlocii, ale caror datorii catre buget insumeaza 8.291 miliarde lei", a precizat Plaiasu. Unul din angajamentele asumate prin acordul cu Fondul Monetar International a fost acela al reducerii arieratelor bugetare. Autoritatile romane sustin ca au reusit sa micsoreze nivelul arieratelor cu 0,6% din PIB, insa atat oficialii Fondului (care, de altfel, au acordat o derogare autoritatilor romane pentru continuarea acordului), cat si cei ai Uniunii Europene s-au declarat nemultumiti de acest lucru, deoarece cea mai mare parte a datoriilor neplatite, apartinand in general societatilor si companiilor de stat si care insumeaza mii de miliarde de lei, au fost pur si simplu sterse prin decizii administrative ale Guvernului. Acest lucru a fost sesizat de reprezentantii celor doua institutii, care au cerut autoritatilor romane sa renunte la aceasta practica si sa aplice Legea falimentului pentru a elimina discriminarile fata de firmele private si distorsiunile create in mediul de afaceri.
Vechea lege a falimentului - greu de aplicat
Reprezentantii ANAF spun insa ca organele fiscale teritoriale competente au declansat procedura de reorganizare judiciara si faliment si inainte de data de 1 martie (moment in care abia incepusera negocierile cu FMI pentru un nou acord) si, de asemenea, s-au inscris la masa credala pentru societatile comerciale mari contribuabili a caror procedura de reorganizare judiciara si faliment fusese deja deschisa de catre alti creditori pentru un numar de 73 de societati comerciale care fac parte dintre cei 549 contribuabili mari monitorizati de Fondul Monetar International. Oficialii Fiscului lasa sa se inteleaga ca pana la aparitia in luna mai a noii legi a falimentului, procedurile de declansare a reorganizarii judiciare si a falimentului erau mult mai greoaie. Dupa aparitia noii legi si modificarea altor acte normative in domeniu, aceasta procedura a devenit mult mai simpla, deoarece Fiscul poate solicita acum deschiderea procedurii de faliment pentru datorii care depasesc echivalentul in lei a 3.000 de euro, fata de 5.000 de euro cum prevedea vechea lege.
Cei mai multi datornici - in judetele Brasov, Olt si Gorj
In ceea ce priveste numarul cererilor de faliment inaintate instantelor de catre ANAF, potrivit prevederilor noii legi, in topul numarului de rau-platnici care vor fi executati silit se afla judetele Brasov (292 de cereri), Olt (239) si Gorj (235). Ca volum al datoriilor, pe primul loc se afla societatile mici si mijlocii din Gorj, care acumuleaza peste o optime din totalul datoriilor care urmeaza a fi recuperate prin instanta (peste un miliard de lei), urmat de Ilfov (677,7 miliarde lei) si Olt (510 miliarde lei). Cei mai multi datornici din Bucuresti actionati in instanta se gasesc in sectorul 2 al Capitalei (66 de firme), societati de la care statul are de recuperat nu mai putin de 515 miliarde lei. Exista insa si judete unde reprezentantii Fiscului nu au cerut reorganizarea judiciara sau falimentul pentru nici o firma. Acestea sunt Caras-Severin, Tulcea si Valcea, unde, potrivit datelor ANAF, valoarea datoriilor restanta catre buget este de zero lei. De asemenea, printre judetele cu cei mai putini rau-platnici, spun reprezentantii Fiscului, se afla Sibiu (un debitor cu 1,6 miliarde lei), Satu Mare (cu doi datornici) si o suma totala de 400 milioane lei, precum si sectorul 1 al Capitalei (cu 5 datornici si o suma de recuperat de 6 miliarde lei).