Repetă Portugalia şi Spania istoria Greciei?

Analiştii cred că salvarea de urgenţă a celor două state este doar o chestiune de timp. Oficialii spanioli şi portughezi îi contrazic şi spun că nu au probleme. Premierul Greciei, George Papandreou, părea foarte sigur pe el atunci când spunea, anul trecut pe vremea asta, că Grecia nu va da faliment. Şi a dat!

În urmă cu fix un an, premierul elen George Papandreou ajungea în mica staţiune de schi Davos din Elveţia (unde se desfăşoară, în perioada 26-30 ianuarie, Forumul Economic Mondial), promiţând că Grecia îşi va achita datoriile şi va face tot ceea ce este nevoie pentru a evita contractarea unui împrumut de urgenţă.

Ceea ce s-a întâmplat la patru luni după aceea, în mai 2010, nu a mai fost o surpriză pentru nimeni: statul elen a reuşit să evite intrarea în incapacitate de plată numai după ce a accesat un pachet de urgenţă de la Fondul Monetar Internaţional şi UE.

Programul prevede finanţarea Greciei până în 2013, valoarea pachetului fiind de 110 miliarde de euro (30 de miliarde de la FMI şi 80 de miliarde de la statele UE). Săptămâna trecută, ministrul de Finanţe grec George Papaconstantinou a declarat însă că Grecia va cere prelungirea perioadei de rambursare a creditului.

Acţiunile UE nu au avut efectul scontat

Pentru a calma pieţele şi a recâştiga încrederea investitorilor, UE a înfiinţat Fondul European pentru Stabilitate Financiară, prin care au fost strânşi 750 de miliarde de euro numai pentru astfel de împrumuturi de urgenţă. Impactul nu a fost însă cel scontat de oficialii europeni. Pieţele rămâneau reticente. Investitorii şi analiştii nu se mai întrebau dacă vor ajunge şi alte state în aceeaşi situaţie, ci se întrebau când se va întâmpla acest lucru.

Pe „lista neagră" au fost imediat incluse statele periferice din zona euro: Portugalia, Italia, Spania şi Irlanda. Lozul necâştigător a fost însă tras de statul irlandez. În toamna anului trecut, Dublinul a apelat la un pachet de urgenţă de la finanţatorii internaţionali, a cărui valoare ajunge la 67,5 miliarde de euro.

Însă extinderea crizei datoriilor suverane din zona euro este departe de a fi limitată, spun analiştii. Aceştia cred că, în 2011, Portugalia va fi următoarea care va fi nevoită să caute finanţare de urgenţă de la FMI şi UE. Apoi urmează Spania, iar lucrurile vor începe cu adevărat să se complice. Economia spaniolă este aproape dublă faţă de cele ale Greciei, Irlandei şi Spaniei împreună.

Viitorul rămâne incert

Acum, la un an după ultimul efort al premierului elen de a evita accesarea unui împrumut de urgenţă, reflectoarele sunt îndreptate către statele din Peninsula Iberică. Portugalia a promis oficialilor UE că îşi va reduce deficitul bugetar la 4,6% din PIB (de la 7,3% în 2010). „Nu avem nevoie de ajutor. Ne-am redus deficitul bugetar cu 2,2%, iar creşterea economică a fost dublă faţă de primele estimări", a declarat marţi premierul portughez José Socrates, citat de „Dow Jones Newswire". Analiştii spun însă că statul va intra iar în recesiune.

Nici elenii nu pot răsufla uşuraţi încă. Datoria publică a statului va ajunge în 2011 la 150% din Produsul Intern Brut, iar analiştii cred că Atena nu va mai putea face serviciul datoriei.

Bancherii îşi încordează muşchii la Davos

În ultimii ani, bancherii prezenţi la Forumul Economic Mondial de la Davos încercau să fie cât mai discreţi sau să evite participarea la eveniment din cauza acuzaţiilor legate de rolul jucat de bănci în izbucnirea crizei mondiale. Acum, aceştia au revenit şi participă la un număr cât mai mare de întâlniri, informează „The Wall Street Journal".

Majorarea rezervelor de capital impusă de Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel şi limitarea bonusurilor bancherilor în UE vor fi, cu siguranţă, printre principalele subiecte pe agenda bancherilor. Astfel, cu toate că majoritatea regulilor impuse de Basel III se vor aplica în mod real abia din 2018, deciziile Comitetului vor fi amplu dezbătute în aceste zile.

PROBLEME DE REZOLVAT, REGULI DE ELIMINAT

Potrivit online.wsj.com, bancherii vin în Elveţia cu o listă lungă de propuneri şi reguli pe care le vor slăbite sau chiar eliminate complet. Printre directorii executivi generali şi preşedinţi ai instituţiilor bancare se numără şefii J.P. Morgan Chase, Bank of America, Deutschebank, Credit Agricole, Barclays, Goldman Sachs şi Citigroup.

La nivel mondial, băncile încă rămân în atenţia autorităţilor. În SUA se finalizează regulile pentru finalizarea sistemului bancar. În Europa, instituţiile se pregătesc pentru o nouă rundă de teste de stres, după ce evaluările din vara trecută au catalogat drept sigure bănci care, la numai câteva luni, au avut nevoie de ajutoare guvernamentale pentru a evita colapsul.