Remedii pentru sistemul de sănătate

Criza a subţiat şi mai mult o piaţă şi aşa aflată în stare embrionară: cea a asigurărilor private de sănătate. Soluţiile gândite de asigurători le pot aduce mai mulţi bani în următorii ani.

Comportamentul clienţilor de asigurări private de sănătate nu s-a schimbat fundamental de la începutul crizei financiare. Cel puţin, aşa arată cifrele preliminare comunicate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). Segmentul asigurărilor generale de sănătate a înregistrat, la nivelul întregii pieţe, o scădere de peste 15% în 2010. Motivul? În numele tăierilor de costuri, piaţa corporate, care înseamnă aproximativ trei sferturi din valoarea primelor, a îngheţat.

Fără consistenţă

Scăderea este cu atât mai alarmantă cu cât valoarea primelor brute subscrise pe întreaga piaţă a ajuns la puţin peste 21 de milioane de lei. Practic, asigurările private de sănătate sunt aproape invizibile în România, cu o pondere a primelor brute subscrise de doar 0,25% din întreaga piaţă a asigurărilor. Într-un mediu legislativ în care, teoretic, sănătatea este asigurată de către stat, de ce ar mai fi cumpărate şi asigurări private de sănătate?

„Motivaţia de cumpărare a românilor este ghidată numai de dorinţa de a avea acces la servicii de calitate în anumite clinici, iar angajatorii - mai ales cei din domeniile competitive precum serviciile IT, industria auto şi consultanţă - pentru a câştiga în negocierile cu angajaţii", explică Shaun Russell, directorul comercial al Eureko.

Pentru ca sistemul de sănătate să se însănătoşească, Russell propune experienţa a trei modele: modelul britanic, unde piaţa serviciilor de sănătate este naţionalizată, iar englezii cumpără asigurări private pentru a avea acces la servicii neacoperite de stat sau pentru a nu mai sta pe liste de aşteptare pentru intervenţiile complicate; modelul olandez, unde statul defineşte pachetul de bază, stabileşte primele de asigurare, dar olandezii îşi pot alege asigurătorul; un model hibrid între cele două, asemănător Pilonului II de pensii, în care pachetul de bază să fie acoperit de stat, dar o parte din contribuţii să meargă către privaţi.

Reprezentanţii companiilor de asigurări sunt conştienţi că businessul lor pe acest segment nu va înregistra prea curând o ascensiune uimitoare. În Olanda, de pildă, numai pentru a decide forma pachetului de bază de servicii dezbaterile au durat zece ani.

Rating pentru medici

Cât de aproape suntem noi, în momentul de faţă, de o posibilă schimbare în bine? „Ne aflăm la fel de departe, şi la fel de aproape ca în trecut de reforma legislativă", surprinde Theodor Alexandrescu, directorul general al Alico, paradoxul evoluţiei stării de sănătate a sistemului naţional. Potrivit lui Alexandrescu, spargerea monopolului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) este principala soluţie în reforma sănătăţii.

Intervenţia sistemului privat în mecanismul decontării ar însemna nu numai un transfer de fonduri dintr-un cont în altul, ci ar avea şi un impact major asupra modului de evaluare a spitalelor, a medicilor, precum şi în fixarea bazelor de tarifare, care, în prezent, sunt stabilite empiric, şi nu, de exemplu, pe baza riscului de morbiditate.

"Problema fundamentală a sistemului românesc de sănătate este că  foarte multe servicii medicale nu sunt disponibile.''

Shaun Russell
director comercial Eureko

Mai puteţi citi în numărul 53 al revistei „Forbes România"

Revista Forbes

-Cei mai bogaţi oameni din lume. Acest al 25-lea an de când „Forbes" monitorizează bogăţia a fost unul de povestit copiilor. Topul miliardarilor a depășit două recorduri: numărul total al prezenţelor în top (1.210 oameni cu averi de peste un miliard de dolari) și bogăţia totală (4.500 de miliarde de dolari).
-Doamnele vinului românesc. Industria vinului - o știm cu toţii - este un domeniu preponderent masculin. Această „restricţie" nu le-a împiedicat pe Aurelia Vișinescu și pe Luchi Georgescu să depășească bărbaţii din domeniu. Din cel puţin două puncte de vedere.
-Pe banii altora. Ce legătură este între laptele de capră şi banii de la Uniunea Europeană? Consultanţii Mihai Ciobanu şi Felix Lucuţar au explicat acest lucru pentru câteva sute de clienţi. 
-Bancă sau bursă? Mihai Prundianu este hotărât să le încerce pe amândouă pentru a face rost, urgent, de banii necesari investiţiilor în energie regenerabilă.