Relaţiile greco-române înfloresc în pofida crizei

Grecia şi România îşi consolidează legăturile economice, în pofida crizei economice ce afectează ambele ţări, angajându-se într-o creştere constantă a comerţului bilateral, investiţiilor şi fluxului de capital, potrivit unui amplu articol publicat, duminică, pe site-ul companiei de analiză americane balkanalysis.com.

Numai în 2011 se estimează că 200 de obiective de afaceri deţinute de greci au fost stabilite în România, în special în zona metropolitană Bucureşti. Potrivit Camerei de Comerţ din Atena, criza economică ce a lovit Grecia, cu o scădere cumulativă a PIB-ului de 20 la sută de când ea a început, a determinat ca oameni de afaceri cu aversiune la risc să se stabilească în România.

Deşi aceasta din urmă este de asemenea în mijlocul unei crize, ea are un potenţial mai bun de creştere economică, este situată mai aproape de bazele de consumatori ce se extind din Europa Centrală (Republica Cehă, Slovacia şi Polonia), fiind şi aproape de Ucraina şi Rusia.

Acceptarea recentă a acesteia din urmă în Organizaţia Mondială a Comerţului va oferi oportunităţi ample pentru exportul de produse de consum şi servicii. Ministerul grec al Economiei Naţionale estimează că aproximativ 35.000 de cetăţenii români lucrează în prezent în companiile greceşti din ţară, unii, anterior imigranţi în Grecia care s-au întors acasă pentru a deveni manageri şi legături între ţara lor şi corporaţiile greceşti.

Într-un raport realizat recent de Ambasada Greciei la Bucureşti, Ioannis Paschalis, ministru consilier pentru afaceri economice şi comerciale, a remarcat că la începutul anului 2012 circa 5.284 de companii deţinute de greci au fost înregistrate în România, cu 82 stabilite numai în primele trei luni ale anului 2012.

Într-un interviu acordat publicaţiei din România "Business Review Journal", Paschalis a remarcat un alt aspect interesant: "Fluxul de capital grecesc în România a crescut cu mai mult de 1 miliard de euro în perioada 2009-2011", a spus el, adăugând că "exporturile româneşti către Grecia au crescut cu 4 la sută şi 8,6 la sută în 2010 şi 2011".

Capitalul total investit de greci în România se ridică la peste 4 miliarde de euro, potrivit Ambasadei Greciei în ţară. Această cifră a fost atinsă fără a lua în considerare orice estimare a investiţiilor private în domeniul imobiliar sau investiţiile "neoficiale" - de multe ori un produs de spălare a banilor între diverse reţele de greci şi români.

În general, Grecia este al patrulea cel mai mare investitor în România, cu o gamă diversă de activităţi. Romtelecom este una dintre filialele OTE în Balcani. Sectorul bancar este deosebit de dinamic, cu Bancpost, Alpha Bank, Banca Românească, Emporiki Bank (n.r. - în prezent Credite Emporiki Bank Romania), ATE Bank şi Marfin Bank care reprezintă proprietatea greacă. Aceste bănci operează cu în jur de 850 de sucursale în întreaga ţară.

În 2009, investiţiile greceşti au primit un impuls chiar când criza datoriilor înghiţea Grecia, cu 720 de milioane de euro investiţi în România. 570 de milioane de euro suplimentari au fost investiţi în cursul anului următor.

Majoritatea acestor investiţii au fost direcţionate spre industrii cum ar fi producţia de alimente şi produse lactate, asistenţă medicală, brutării, IT şi sistemul bancar.

Ministerul grec al Agriculturii a primit de asemenea mai multe cereri de la sindicatele fermierilor greci de-a lungul ultimilor ani pentru asistenţă în explorarea oportunităţilor de cumpărare de terenuri agricole în România pentru producţie de porumb, floarea-soarelui, precum şi produse de origine animală cum ar fi carnea de porc. România are un potenţial, până în prezent nerealizat, de a deveni un stat important exportator agricol în Europa şi, în plus, are capacitatea de exporturi considerabile către ţările CSI, care numără peste 280 de milioane de consumatori, notează experţi de la balkanalysis, citați de Agerpres.

O altă tendinţă interesantă este creşterea, de până la 30 la sută, a numărului de studenţi greci ce îşi continuă studiile în România, fie în universităţi publice sau colegii anglofone private. Grecii au în mod tradiţional tendinţa de a studia în străinătate şi criza economică i-a influenţat să aleagă România, ca urmare a costurilor mai reduse de a trăi acolo decât în restul UE, precum şi a apropierii ei de Grecia. Acest lucru ajută de asemenea la amplificarea legăturilor interpersonale între cele două ţări datorită imigraţiei reciproce. Cel mai recent, universitari greci, cea mai mare parte educaţi în ştiinţă, au luat locuri de muncă în România şi predau la nivelul local terţiar.

În cele din urmă, turismul se extinde cu o creştere constantă a numărului de români ce vin în Grecia în fiecare an. Autoritatea Naţională pentru Turism a Greciei estimează că din 2005 ţara a devenit printre primele cinci destinaţii de vacanţă ale agenţiilor de turism din România, cu circa 500.000 de vizitatori până în prezent, în 2012.

Roxana Birau, o româncă ce lucrează la biroul local al Organizaţiei Naţionale de Turism din Grecia, a remarcat faptul că "un englez cheltuieşte 5 până la 10 euro pe zi, în timp ce un român între 80 şi 100 de euro pentru un pachet de vacanţă preplătit". Este interesant să se constate că în general turiştii din Balcani şi ruşi sunt în mod tradiţional mai mari cheltuitori pentru vacanţele lor decât cei mai bogaţi din Europa de Nord, urmând în comportament de consum similar turiştii americani şi canadieni.

Numărul de cetăţeni români ce trăiesc ca imigranţi în Grecia este estimat la 30.000, deşi potrivit estimărilor Ambasadei Române la Atena, a avut loc o scădere de 25 la sută din 2010 şi un declin suplimentar este de aşteptat în cazul în care criza va continua pentru mult timp, aşa cum de fapt se şi aşteaptă. În timpul boom-ului economic de la începutul anilor 2000, peste 70.000 de români lucrau în Grecia.

Pe de altă parte, potrivit Secretariatului General pentru Grecii din Străinătate (o subdiviziune a Ministerului grec al Afacerilor Externe), comunitatea greacă din România numără 14.000 de persoane, împărţiţi între grecii descendenţi din comunităţile epocii Imperiilor Bizantin şi Otoman, şi refugiaţii politici din 1940 care reprezintă 70 la sută. Restul este compus din imigranţi noi ce au venit în România în ultimii 15 ani, fie lucrând în companii greceşti din România sau prin căsătorie cu cetăţeni ai acestei ţări.

Al doilea grup este estimat să crească din cauza agravării situaţiei economice din Grecia. Deşi cifrele nu sunt exacte, se estimează că 800 de greci s-au stabilit în ultimii doi ani, cu o tendinţa ce se aşteaptă să se accelereze în viitorul apropiat.