Reducerea dobanzilor a fost colacul de salvare pentru bugetul de anul trecut

Economia a crescut peste deficite bugetare ce au insumat 93.500 de miliarde lei

Reducerea dobanzilor s-a dovedit a fi un adevarat colac de salvare pentru bugetul de anul trecut. Aceasta este una din concluziile desprinse din raportul de activitate al Bancii Nationale pe anul trecut. Privind inapoi la anul 2002, raportul BNR prezinta o fotografie detaliata a evolutiilor din economie, dincolo de "epiderma" indicatorilor macroeconomici. "Restrangerea deficitului bugetar a fost mai putin rezultanta ajustarii fiscale, cat mai ales a reducerii cheltuielilor cu dobanzile", se arata in raportul BNR. Acelasi document dezvaluie atat o parte din dedesubturile politicilor fiscale ale anului trecut, cat si dimensiunea deficitelor bugetare, peste care s-a asternut cresterea economica de 4,9 la suta. "Cresterile stabilite initial, atat la venituri, cat si la cheltuieli, s-au dovedit a fi nesustenabile (...). Reducerea veniturilor directe a fost compensata de ampla scadere a platilor de dobanzi la datoria publica si de transferuri, a caror crestere a fost diminuata substantial (...) Deficitele insumate s-au ridicat la 93.500 de miliarde de lei - 6,2 la suta din PIB", scrie in raporul BNR. Cu alte cuvinte, nici schimbarile din regimul fiscal si nici tampoanele guvernului asezate peste plagile din economie nu au tinut bugetul de stat, ci "jocul monetar" cu dobanzile si alte ajustari monetare, precum diferentele de curs aferente datoriei publice interne si externe. Desigur, reducerea dobanzilor s-a dovedit a fi (pana la un punct) benefica pentru economia romaneasca, dar efectele sale au fost exploatate la maximum de guvernanti. In plus, in politica dobanzilor, Finantele si BNR nu au fost intotdeauna "pe acelasi plan". Raportul citat arata ca "pentru a reduce riscul distorsionarii pietei monetare si implicit a mecanismului de transmisie monetara, BNR a urmarit sa impiedice largirea excesiva a ecartului dintre ratele sale de dobanda si randamentele titlurilor de stat", fiind nevoita uneori sa faca miscari bruste de ajutare a dobanzilor din cauza declinului randamentelor Trezoreriei. Cresterea economica n-a adus nici venituri si nici investitii mai mari "Veniturile bugetului general consolidat au fost, la finele anului 2002, la nivelul de 29,7 la suta din PIB (in scadere cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu 2001)" din cauza neincasarii impozitului pe venit, a CAS-ului si a altor impozite directe, precizeaza documentul BNR. Si la nivelul bugetului de stat, ponderea veniturilor in PIB a fost cu 0,8 puncte procentuale mai mica decat in 2001, respectiv 11,9 la suta fata de 12,9 al suta, reducerea fiind cauzata in principal de diminuarea incasarilor din impozitul pe venit. Aceste cifre sunt oglinda perfecta a subrezeniei cresterii economice din 2002. Argumentul este foarte simplu: o crestere economica sanatoasa ar trebui sa induca, teoretic (sau potrivit manualelor de economie), o crestere a veniturilor bugetare si, mai mult, a investitiilor. Or, chiar daca pe ansamblu anumite cifre arata bine, veniturile bugetare au fost in declin, iar atat investitiile directe nete ale nerezidentilor in Romania, cat si cele de portofoliu au scazut cu 4,4 la suta, respectiv aproape o treime fata de 2001. Raportul BNR mai precizeaza ca, pentru achitarea serviciului datoriei publice si public garantate externe si interne (in suma de 1,8 miliarde de euro), BNR a fost nevoita sa absoarba un volum de lichiditate echivalent cu 0,8 la suta din PIB. Valuta din sistemul bancar - 4,3 miliarde dolari Potrivit datelor din raportul BNR, depozitele in valuta ale rezidentilor au crescut cu 26,8 la suta, astfel ca, la finele anului trecut, valoarea acestora reprezenta echivalentul a 4,3 miliarde dolari. "Pe prima pozitie se mentine populatia, cu un volum de depuneri de 1,9 miliarde dolari si o pondere de 44,8 la suta, urmata de depunerile in valuta ale societatilor comerciale cu capital privat - 1,1 miliarde dolari, respectiv 26,7 la suta - si cele ale agentilor economici cu capital de stat (integral sau majoritar) - 643 milioane dolari, respectiv 14,7 la suta", se arata in documentul citat. In privinta structurii creditului neguvernamental, raportul BNR arata ca, datorita aprecierii in termeni reali a monedei nationale, imprumuturile in valuta au crescut in 2002 cu 1,1 miliarde dolari (50,6 la suta), volumul total al acestora fiind de 3,3 miliarde dolari. Structura creditului neguvernamental in functie de tipul agentilor economici releva faptul ca volumul imprumuturilor catre firmele private a crescut cu 39,9 la suta, dar ponderea lor in totalul creditului bancar s-a redus cu 6 puncte procentuale. "In acelasi timp, aceste societati detineau 88,2 la suta din totalul creditelor restante din sistemul bancar", mentioneaza raportul BNR. Totodata, s-a redus ponderea creditelor acordate societatilor de stat, dar s-a dublat cea aferenta creditelor pentru populatie. Valoarea creditelor acordate persoanelor fizice a inregistrat un salt spectaculos: de la 221,3 miliarde lei in ianuarie 2000 la 4.070 miliarde lei in 2002, majoritatea acestora fiind acordate in dolari. Raportul BNR precizeaza ca, la sfarsitul anului 2002, creditele acordate populatiei erau restante in proportie de 8,2 la suta.