Reducerea dobânzii de intervenţie a BNR, aşteptată în mediul bancar

Măsura va conduce atât la ieftinirea creditelor, cât şi la scăderea ratelor plătite de băncile comerciale pentru depozite Astăzi, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale se

Măsura va conduce atât la ieftinirea creditelor, cât şi la scăderea ratelor plătite de băncile comerciale pentru depozite

Astăzi, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale se reuneşte pentru a decide configuraţia politicii monetare şi pentru a analiza raportul asupra inflaţiei. Iar cei mai mulţi analişti spun că, în momentul de faţă, condiţiile macroeconomice indică o posibilă diminuare a dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale.

Rata anuală a inflaţiei a coborât, la finele anului trecut, la 4,87%, sub ţinta de 5% stabilită de Banca Naţională. Iar pentru anul curent, cele mai multe estimări indică un ritm de creştere al preţurilor de consum de circa 4,8%. În aceste condiţii, o parte din analiştii financiari consideră ca fiind foarte probabilă decizia băncii centrale de a reduce dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, de la nivelul de 8,75%.

Creditele cresc chiar şi la dobânzi ridicate

Florin Cîţu, economistul-şef al ING Bank, a declarat pentru Adevărul că se aşteaptă la o reducere a dobânzii de intervenţie până la 8,25%. "Dar o surpriză ar fi ca oficialii Băncii Naţionale să reducă dobânda cu mai mult de 0,5 puncte procentuale şi să scadă şi nivelul rezervelor minime obligatorii", adaugă Cîţu. În momentul de faţă, rezervele minime obligatorii (banii pe care instituţiile de credit trebuie să îi depună la BNR, astfel încât să nu îi folosească pentru creditare) sunt de 20% pentru sumele atrase în lei şi de 40% pentru cele atrase în valută. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că, în momentul de faţă, dilema oficialilor băncii centrale este cu ce amploare să reducă dobânda de politică monetară. "Nu m-ar mira să vedem o scădere a dobânzii de intervenţie ori cu 0,25 puncte procentuale, ori cu 0,75 puncte procentuale", adaugă Ionuţ Dumitru.

Motivul reducerii dobânzii BNR ţine de evoluţia cursului de schimb. Astfel, diferenţialul mare dintre dobânzile interne şi cele la nivel internaţional atrage capitalul speculativ, generând presiune de apreciere a monedei naţionale. "Oficialii Băncii Naţionale sunt preocupaţi de cursul de schimb, iar asta s-a văzut prin politica de sterilizare", explică economistul-şef al Raiffeisen Bank. În plus, presiunile inflaţioniste din anul curent nu sunt chiar atât de îngrijorătoare. "La finalul lui 2007, am putea vedea o rată a inflaţiei cuprinsă între 4,5% şi 5%", adaugă Dumitru. Totodată, nivelul rezervelor minime obligatorii ar putea să fie modificat în această şedinţă. "În cazul rezervelor la valută, deşi ar fi necesară o scădere, probabil că BNR le va menţine la acest nivel atât timp cât va putea", consideră Ionuţ Dumitru.

Pe de altă parte, Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România, spune că, în momentul de faţă, o decizie raţională ar fi ca oficialii BNR să hotărască majorarea rezervelor minime obligatorii în valută. Motivul ţine de faptul că, în ultima parte a anului, creditarea în lei a încetinit ritmul, cererea de împrumuturi îndreptându-se spre finanţările în valută. Astfel, ultimele date publicate de Banca Naţională arată faptul că, în decembrie 2006, ritmul de creştere al creditelor în valută acordate populaţiei au sporit cu aproape 72% faţă de perioada similară din anul precedent. Mai mult, ritmul este aproape similar cu cel înregistrat în perioada decembrie 2004 - decembrie 2005. Iar viteza de creştere a creditelor în lei a încetinit în ultima parte a anului trecut cu aproape 30 puncte procentuale.

Totodată, Dragoş Cabat precizează că decizia de reducere a dobânzii de politică monetară ar fi retroactivă din moment ce, în prima parte a acestui an, este aşteptat un puseu inflaţionist. "Oficialii BNR au o decizie foarte grea", consideră analistul. Dacă reduc dobânda de politică monetară, atunci creditarea va fi şi mai mult încurajată prin reducerea costurilor. Simultan, economisirea va fi descurajată prin scăderea dobânzilor oferite pentru depozitele la termen. Iar toţi aceşti bani se vor duce în consum, cu efecte asupra inflaţiei. Totuşi, Ionuţ Dumitru spune că, şi în condiţiile în care dobânda de intervenţie ar fi menţinută pentru a menţine costul creditelor, ritmul de creştere al împrumuturilor nu va fi influenţat.

Surpriza ar fi ca oficialii Băncii Naţionale să reducă dobânda cu mai mult de 0,5% şi să scadă şi rezervele minime
Florin Cîţu
economist-şef ING Bank

Dilema BNR este cu ce amploare să reducă dobânda, pentru că acum sunt preocupaţi de aprecierea leului
Ionuţ Dumitru
economist-şef Raiffeisen Bank

O decizie raţională ar fi ca oficialii BNR să hotărască majorarea rezervelor minime obligatorii la valută
Dragoş Cabat
vicepreşedinte Asociaţia CFA România