Războiul variantelor la CEC: subscripţie publică sau investitor strategic?

Atât reprezentanţii Camerelor de Comerţ şi Industrie, cât şi liderii unor patronate reprezentative la nivel naţional au cerut, în ultima perioadă, ca privatizarea Casei de Economii şi

Atât reprezentanţii Camerelor de Comerţ şi Industrie, cât şi liderii unor patronate reprezentative la nivel naţional au cerut, în ultima perioadă, ca privatizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) să se realizeze prin subscripţie publică, şi nu prin metoda "clasică" a ofertării către investitori strategici. De partea cealaltă, reprezentanţii pieţelor financiare şi de capital sunt, în principiu, de acord cu varianta subscripţiei publice, dar consideră că astfel ar întârzia şi mai mult finalizarea procesului de privatizare a CEC.
Mai mult, unii bancheri afirmă chiar că s-a pierdut prea mult timp şi, din această cauză, CEC a ratat şansa de a intra în parteneriat cu concerne care au o reală experienţă în finanţarea afacerilor din zonele rurale.
Frica de subevaluare împiedică listarea
"Până în prezent s-au evitat privatizările prin listarea la bursă, pe motivul că preţul acţiunilor ar putea să scadă fără argumente solide - aşa cum se întâmplă, de altfel, în anumite perioade, pe piaţa de capital. S-ar ajunge, astfel, la o nedorită subevaluare a pachetului; îmi amintesc că aceeaşi problemă s-a pus şi în cazul BCR", ne-a declarat Dan Nicu, preşedintele Uniunii Naţionale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC). El adaugă că scoaterea pe bursă a unui pachet mai mare, de exemplu 30% din CEC, "ar face şi mai dificilă atragerea unui investitor serios". Pe de altă parte însă, "pentru fondurile mutuale, listarea CEC ar fi o oportunitate deosebită, mai ales că piaţa noastră de capital este insuficient dezvoltată. Orice ofertă nouă e bine venită, în special una ca aceasta, care are un potenţial de creştere foarte bun. ţările vecine au realizat privatizări de succes prin intermediul burselor, dar mi-e greu să cred că la CEC se va merge pe această variantă. Dar, indiferent care va fi soluţia, aş recomanda să nu mai fie atât de mult amânată", a mai spus Dan Nicu.
Se justifică doar cotarea unui pachet de 10%
Consultantul bancar Bogdan Baltazar ne-a declarat că privatizarea unui pachet majoritar prin bursă "ar duce la atomizarea acţionariatului şi, în continuare, la imposibilitatea accesării unor fonduri importante. Subscripţia publică ar avea sens doar pentru un pachet minoritar, de 10%. Sunt împotriva cotării pachetului principal de acţiuni la CEC pe bursă şi pentru că asupra pieţei de capital de la noi planează încă multe suspiciuni". Bogdan Baltazar arată, în schimb, că "este regretabilă retragerea din cursa pentru CEC a unor grupuri financiare care au experienţă de câteva zeci de ani în finanţarea comunităţilor rurale. Respectivele instituţii s-au retras din cauză că guvernul a marşat mai mult pe preţul pachetului decât pe calitatea investitorului (n.n. care candidează pentru CEC)". Experienţa în operaţiunile din mediul rural este unul din punctele forte ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni. În plus, "în România urmează să intre fonduri structurale de câteva zeci de miliarde de lei, destinate în cea mai mare parte dezvoltării mediului rural aceasta este miza cea mare la CEC", conchide Bogdan Baltazar.
CEC ar putea să-şi cumpere "peţitorii"
Solicitând guvernului "să stopeze actualul proces de privatizare a CEC", conducerea Uniunii Naţionale a Patronatului Român (UNPR) susţine că "peste câţiva ani, CEC-ul ar putea să fie el cel care cumpără bănci, precum OTP sau National Bank of Greece" (n.n. cele două instituţii bancare sunt finalistele în cursa pentru preluarea CEC).
UNPR apreciază că rezultatele financiare obţinute de CEC în acest an "dovedesc existenţa unui management românesc performant, care poate intra în competiţie cu băncile străine. Suntem îndreptăţiţi să sperăm că direcţia în care se îndreaptă Casa de Economii şi Consemnaţiuni este cea bună.
Oamenii de afaceri din UNPR se gândesc deja să folosească serviciile sale şi studiază ofertele existente. De asemenea, există capital românesc care ar putea participa la o eventuală privatizare în timp, prin subscripţie publică".