Adevarul.ro

Dacă prin oficializarea Codului de Bune Practici producătorii au câştigat o bătălie în lupta cu marile lanțuri internaționale de retail, aceasta nu înseamnă că au câştigat şi războiul. După ce retailerul Cora l-a dat afară din magazin pe producătorul de mezeluri Angst, producătorii se tem de o răzbunare a retailerilor care le-ar putea scoate marfa de pe rafturi.

Odată cu publicarea, în această toamnă, a Legii 321/2009, producătorii spun că noul act legislativ nu le-a picat tocmai bine retailerilor, care prin această lege nu mai au voie să perceapă taxe de listare a produselor.

Aşa că lanţuri de magazine ca Metro, Auchan, Cora sau Carrefour pot scoate marfa de pe rafturi a iniţiatorilor acestui proiect din motive... „comerciale".

Unul dintre furnizori deja a păţit-o: producătorul de mezeluri Angst a fost delistat din hipermarketurile Cora fără preaviz şi fără nicio explicaţie. Coincidenţă sau nu, directorul general al Angst, Sorin Minea, este şi preşedintele patronatului Romalimenta şi a fost unul dintre cei mai mari susţinători ai Codului de Bune Practici.

Competitorii din industria alimentară cred că la mijloc a fost vorba de o răzbunare şi se tem să nu păţească şi ei la fel ca Angst. „ Într-adevăr, Minea a fost vocea noastră, dar acum ce vor să-i facă? Să-l exorcizeze? Ne temem de faptul că oricând am putea s-o păţim şi noi la fel", declară Ovidiu Wencs, directorul general al Tabco Campofrio, unul dintre primii trei producători interni de mezeluri.

La fel de mult se teme şi Dorin Mateiu, directorul general al producătorului de mezeluri Elite Cugir.

„Relaţia cu hipermarketurile este foarte delicată şi, într-adevăr, ne este teamă să nu ni se întâmple şi nouă la fel", spune Mateiu. În cazul producătorului Angst, reţeaua Cora nu a dat nicio explicaţie, spunând doar că la mijloc a fost vorba de motive pur comerciale.
Retailerii: „E un subiect prea delicat"

Niciun hipermarket din România nu a vrut să detalieze care ar fi motivele pentru care un furnizor de alimente ar putea fi delistat. „Codul de Bune Practici este un subiect prea delicat ca să fie comentat", ne-au declarat reprezentanţii Mega Image.

Totodată, Dan Şucu, preşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), spune că hipermarketurile pot renunţa la un furnizor atunci când găsesc altul mai bun. „Schimbi o afacere pe una mai bună, care poate să-ţi ofere preţuri sau produse mai convenabile", afirmă Dan Şucu.

Producătorii, însă, spun că şi lor le sunt foarte neclare motivele delistării.

În general, un lanţ de retail renunţă la serviciile unui furnizor atunci când acesta nu poate onora un anumit volum de marfă impus de cătrei ei, sau când producătorii nu sunt de acord cu toate taxele sau discounturile cerute de către retaileri.

„În fiecare an, în lunile ianuarie-februarie, furnizorii negociază contractele de intrare în hipermarketuri. Pe parcursul anului, retailerii ne mai cheamă la renegocieri. Dacă producătorii nu acceptă termenii lor, sunt ameninţaţi cu delistarea", spune Răzvan Serghiuţă, directorul de vânzări al Cotnari.

„Şi noi, chiar dacă suntem un producător mare, am fost delistaţi de mai multe ori din hipermarketuri din mai multe motive. De exemplu, astă-vară, un retailer foarte mare ne-a impus să dublăm livrarea de ciocănele de pui.

Or, puii noştri au tot două ciocănele şi vara, nu au patru. Nu am putut să le aducem câtă marfă au vrut şi ne-au delistat fără discuţii, înlocuindu-ne rapid cu alt furnizor", explică Gheorghe Horoi, preşedintele Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne de pasăre şi de semipreparate.

Mărcile proprii, în plină ascensiune

Din ce în ce mai multe lanţuri de retail au început să-şi producă branduri proprii,care sunt mai ieftine decât celelalte articole similare. Anul trecut, lanţurile de retail au avut vânzări de 11 miliarde de euro, din care 5% au reprezentat mărci proprii, în timp ce în UE acestea reprezintă peste 25%.

Producătorii alimentari estimează că mărcile proprii se vor extinde foarte mult şi la noi, lucru care va duce la scoaterea multor furnizori din hipermarketuri, pentru a face loc propriilor produse. Aproape toate reţelele de retail din România au mărci proprii: Carrefour (No.1), Billa (Clever), Cora (Winny), Metro (Aro), Mega Image (365 şi Delhaize) şi Real (Real Quality).

Cum ajunge marfa în hipermarket

Dacă un furnizor de alimente vrea să-şi vândă marfa în marile lanţuri de retail, acesta trebuie să dispună de minimum 100.000 de euro din start, spun producătorii. În bugetul de 100.000 de euro intră taxele de intrare în magazin (variază de la 1.000 la 5.000 de euro pentru fiecare magazin al lanţului respectiv în parte), taxa de listare a produselor (între 100 şi 1.000 de euro pentru fiecare produs prezent), taxa de raft (de la 3.000 de euro în sus), taxa de capăt de raft (produsele să fie aşezate cât mai vizibil - costă între 2.000 şi 5.000 de euro pe lună).

Totodată, la prima negociere, buyerul (negociatorul magazinelor) prezintă şi taxa de „pay back", care este un procent cuprins între 20-40% din preţul total, pe care producătorul îl înapoiază retailerului după ce a încasat banii pe marfa livrată.

„De exemplu, dacă un furnizor vinde unui hipermarket marfă de 100 de lei cu un adaos de doar 1%, după ce marfa se vinde şi producătorul îşi încasează banii, trebuie să înapoieze retailerului 40 de lei", explică Sorin Minea, preşedintele Angst.

De asemenea, la negociere se stabileşte şi numărul de produse care va fi listat în lanţul respectiv de magazine. „La început îţi impun un număr de 30 de produse, după care te trezeşti peste trei-patru luni că nu-ţi mai acceptă decât zece, pe motiv că celelalte nu se vând, chiar dacă ai plătit taxa de listare pentru fiecare în parte", adaugă Minea.

Carrefour este cel mai pretenţios

Majoritatea producătorilor alimentari spun că negocierile şi taxele sunt diferite la fiecare retailer în parte. Dintre toţi, francezii de la Carrefour se pare că sunt cei mai pretenţioşi şi cei mai scumpi.

„Carrefour are cele mai ridicate standarde şi este un client foarte pretenţios. Vor calitate, preţuri bune, seriozitate şi produse noi de la an la an", explică Ovidiu Wencz.

Sunt însă şi furnizori, precum Cotnari, care nu au acceptat toate pretenţiile francezilor. „Am fost listaţi în Carrefour până în anul 2005, când chiar nu am mai putut suporta toate condiţiile impuse de ei", afirmă directorul de vânzări al Cotnari.

Prevederi noi în Codul de Bune Practici

Legea 321/2009 prevede o serie de principii de bună practică în relaţiile dintre furnizori şi comercianţi, precum:

-delistarea, înţeleasă ca încetarea punerii în vânzare de către comerciant a tipurilor de produse oferite de furnizor, trebuie notificată cu două luni înainte de punerea ei în practică. Totodată, comerciantul va trebui să restituie integral şi sumele încasate pentru asumarea obligaţiei privind listarea

-se interzice restrângerea libertăţii contractuale. Mai bine zis, va avea un cuvânt de spus şi furnizorul, nu numai retailerul

-retailerul nu are voie să-i impună furnizorului un preţ minim la care să-şi vândă produsele altui cumpărător;
-toate costurile hipermarketurilor trebuie incluse în preţ şi afişate la raft

-se interzice comerciantului să oblige furnizorul la plata unor servicii neincluse în costul de achiziţie şi care nu au legătură directă cu revânzarea

-este interzis să i se impună celui care livrează marfa să suporte cheltuieli legate de extinderea reţelei comerciantului, amenajarea spaţiilor sau promovarea imaginii acestuia

-reglementarea unor termene maxime de plată a furnizorilor, variind între 12 şi 35 de zile, în funcţie de natura produselor

-obligativitatea ca penalităţile pentru neîndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor contractuale să fie stabilite în cuantum egal pentru ambele părţi

-stabilirea penalităţii pe zi de întârziere în executarea obligaţiilor de plată la dublul dobânzii de referinţă a BNR

-în cazul nerespectării prevederilor legislative, atât retailerul cât şi producătorul poate fi amendat de către inspectorii Ministerul Finanţelor Publice sau ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor cu sume cuprinse între 50.000 şi 150.000 de lei.

Aceleaşi probleme şi la case mai mari

Reţeaua de hipermarketuri Costco, una dintre cele mai mari din SUA, a întrerupt aprovizionarea cu produsele companiei Coca-Cola. Cu toate că nu este vorba de delistarea Coca-Cola de pe rafturile celor 573 de magazine Costco, ci doar de neîncheierea unui nou conctract, conflictul indică dimensiunea disputei dintre producători şi retaileri.

Pe fondul reducerilor cheltuielilor de consum, retailerii încearcă să atragă clienţii cu preţuri mici. De cealaltă parte, producătorii, precum Coca-Cola, încearcă să menţină o marjă a profitului cât mai ridicată.

Deşi negocierile privind stabilirea preţurilor rareori devin publice, ieşirea unui gigant mondial, precum Coca-Cola, dintr-o reţea globală de hipermarketuri, chiar dacă va fi numai temporară, nu putea trece neobservată. „Armonia aparentă între producători şi retaileri ascunde o luptă acerbă pentru profit", declară Gerry Khermouch, analist Beverage Business.

Neîncredere totală

În ciuda oficializării Codului de Bune Practici, producătorii cred că retailerii vor găsi alte denumiri de taxe şi alte metode de a obţine marfă de cea mai bună calitate la cele mai mici preţuri.

Pro: Posibile ieftiniri

În urma apariţiei Codului de Bune Practici, alimentele ar trebui să fie mai ieftine, deoarece furnizorii nu vor mai trebuie să plătească o serie de taxe, spun producătorii din industria de profil. Pe de altă parte, reprezentanţii lanţurilor de retail susţin că alimentele s-ar putea scumpi, de anul viitor, cu aproximativ 25%.

Contra:Lipsă de varietate

Dacă retailerii se vor axa pe dezvoltarea mărcilor proprii, este posibil ca, în următorii ani, o parte din produsele clasice să dispară de pe rafturi. Anul trecut, lanţurile de retail au avut vânzări de 11 miliarde de euro, din care 5% au reprezentat mărci proprii, în timp ce în Uniunea Europeană acestea reprezintă 25%.

"De câte ori hipermarketurile anunţă o renegociere a taxelor sau a discounturilor, suntem ameninţaţi cu delistarea din magazine. "

Răzvan Serghiuţă director de vânzări Cotnari

"Comercianţii pot schimba o afacere pe una mai bună, care poate să le ofere preţuri sau produse mai convenabile din partea furnizorilor."

Dan Şucu preşedinte AMRCR

“ La început îţi impun un număr de 30 de produse, după care nu-ţi mai acceptă decât zece, pe motiv că celelalte nu se vând, chiar dacă ai plătit taxele de listare. ”

Sorin Minea preşedinte Angst