Adevarul.ro

Rambursarea TVA este extrem de lentă, iar companiile recuperează banii cu o întârziere chiar şi de un an, în condiţiile în care termenul legal este de 45 de zile, a declarat, marţi, Daniel Anghel, partener PricewaterhouseCoopers, în cadrul forumului de legislaţie, fiscalitate şi contabilitate TaxEU.

Consultantul a adăugat că firmele trebuie să fie inventive şi să ceară statului penalităţi pentru întârzieri. În privinţa controalelor din partea Fiscului, Anghel a adăugat că pe baza analizei trimestriale de risc va creşte numărul controalelor anticipate.

„În plus, introducerea pachetului de TVA va dezvolta noi arii de investigaţie pentru Fisc, iar asta înseamnă o povară administrativă suplimentară pentru contribuabili", a spus Anghel. Pe lângă inspecţiile fiscale pe rambursările de TVA, contribuabilii trebuie să se aştepte şi la impunerea de penalităţi în cazul declaraţiilor recapitulative.

„Ne aşteptăm ca inspectorii ANAF să dea o foarte mare importanţă declaraţiilor recapitulative. Se impune o penalitate de 2% din valoarea serviciilor intracomunitare nedeclarate. Dacă se realizează controale inopinate, amenda este asigurată", a precizat Anghel.

Dacă firmele contestă în instanţă amenzile aplicate de Fisc, trebuie să ia în calcul mai multe probleme de ordin practic, cum ar fi gradul ridicat de încărcare a instanţelor. Există 40 - 50 de cauze pe şedinţa de judecată, iar termenele sunt foarte lungi: re regulă, peste trei luni.

Penalităţi excesive

În condiţiile în care statul întârzie cu rambursarea TVA, autorităţile nu uită să perceapă penalităţi excesive firmelor care nu-şi achită obligaţiile fiscale la timp. Reprezentanţii Contexpert spun că România are, de departe, cel mai mare nivel al penalităţilor din UE, în condiţiile în care la capitolul inflaţie se află destul de aproape de nivelul celorlalte state.

Potrivit lui Sorin Istrate, Managing Partner al Contexpert, într-o economie în care inflaţia era evidentă şi devaloriza banii în ritm accelerat, s-au stabilit măsuri total justificate economic. Este vorba despre compensarea financiară a statului, pentru pierderile pe care le-ar fi înregistrat atunci când un contribuabil şi-ar fi plătit impozitele mai târziu decât termenul stabilit.

„Ulterior, an după an, guvern după guvern a modificat succesiv cota penalităţilor, aducând astăzi nivelul acestei «dobânzi» la 36,5% echivalent pe an", spune Istrate. Asta în condiţiile unei inflaţii care, conform declaraţiilor oficiale, se va situa între 2,5% şi 4,7%.

„Deci nu mai este de mult vorba despre a compensa statul pentru eventuale pierderi financiare datorate inflaţiei, ci despre o foarte înfloritoare afacere de a «împrumuta» bani firmelor, cu o dobândă de zece ori cât inflaţia", adaugă expertul fiscal.

Reprezentanţii Contexpert spun că, în Germania, nivelul acestor dobânzi este 12% pe an, în condiţiile în care inflaţia este de 2,8%. În Franţa, nivelul dobânzilor este de 14,8%, în condiţiile unei inflaţii de 3,2%.