Proiectele mici pentru bani europeni au cele mai puţine şanse de succes

Proiectele finanţate din fonduri europene mai mici de jumătate de milion de euro prezintă mai multe riscuri decât contractele de valori mari. De regulă, în cazul proiectelor cu valori

Proiectele finanţate din fonduri europene mai mici de jumătate de milion de euro prezintă mai multe riscuri decât contractele de valori mari.

De regulă, în cazul proiectelor cu valori mari, beneficiarii apelează la servicii specializate de consultanţă, a declarat ieri Răzvan Cotovelea, director în Ministerul Economiei şi Finanţelor.

"Toată lumea ne-a atras atenţia, inclusiv specialiştii europeni, că România trebuie să fie mai atentă în special la proiectele cu valori mici", a afirmat Cotovelea, la seminarul "Drumul banilor europeni, de la idee la succes", organizat de Mediafax şi BNR.

Bugetele sunt planificate nerealist

El a explicat că în cazul proiectelor cuprinse între 150.000 de euro şi 500.000 de euro există "tentaţia arderii unor etape", mai ales că întârzierile se resimt mai mult în costuri la proiectele de dimensiuni mai mici.

Proiectele care au nevoie de fondurile structurale pentru finanţare se confruntă cu greutăţi din cauza faptului că acestea nu sunt planificate suficient şi nu realizează estimări realiste, a declarat, la rândul său, Ramona Ivan, director executiv în cadrul BCR.

"Aceste bugete nu sunt revizuite sau bugetul este estimat incorect. De asemenea, tot în faza de pregătire sunt probleme cu neconsultarea cu atenţie a documentului finanţatorului", a mai spus Ramona Ivan.

Absorbţia fondurilor, o prioritate

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că absorbţia fondurilor structurale constituie una dintre principalele probleme ale economiei româneşti, deoarece, în acest fel, România poate grăbi procesul de convergenţă reală fără a crea dezechilibre economice.

"Va fi vital să alergăm, dar să nu cădem de pe cal", a declarat Isărescu. El a adăugat că "nu are rost" să vorbim de deficit bugetar adâncit prin cheltuieli în infrastructură, în condiţiile în care România are proiecte neterminate încă din anul 2000", un exemplu fiind şoseaua de centură a Sibiului.