Programul rentei viagere, modificat în funcţie de zonă

Adrian Stan, vicepreşedintele ADS şi şeful Oficiului Naţional de Rentă Viageră, spune că modificările care se vor face vor viza o mai bună realizare a comasării exploataţiilor agricole şi

Adrian Stan, vicepreşedintele ADS şi şeful Oficiului Naţional de Rentă Viageră, spune că modificările care se vor face vor viza o mai bună realizare a comasării exploataţiilor agricole şi ar putea viza stabilirea unor ţinte diferite de comasare a terenurilor pentru zone diferite ale ţării. "Scopul este crearea unor exploataţii agricole profitabile, puternice din punct de vedere economic, ferme familiale care pot fi de la 100-150 ha până la exploataţii de sute şi chiar mii de ha, în Bărăgan, de exemplu", explică Adrian Stan.

Peste 1.500 de dosare, validate
Până acum, programul a primit peste 3.000 de cereri, din care Oficiul Naţional de Rentă Viageră a validat 1.500 de dosare, care vizează o suprafaţă vândută sau arendată de 6.300 ha. Majoritatea suprafeţelor au fost date în arendă, numai circa 1.000 ha fiind vândute. Suma datorată pentru 2005 - pentru 800 de beneficiari - este de 150.000 RON. Conform legii, renta se primeşte începând cu anul următor celui în care a fost realizată vânzarea sau arendarea. Dacă pentru 2005 banii sunt acordaţi din bugetul pe 2006 al Ministerului Agriculturii, care are alocate 56 milioane RON, pentru anii următori nu s-a luat încă o decizie.
La o săptămână după ce Executivul anunţa că finanţarea rentei viagere trece de la Ministerul Agriculturii la consiliile locale - odată cu impozitul pe terenurile din extravilan -, la reacţia ministrului administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, s-a revenit la prima variantă. Cel puţin pentru acest an.

Cadastrul descurajează ţăranii
Pe lângă problemele legate de proprietatea asupra terenurilor - titlurile de proprietate şi reglementarea moştenirilor -, ţăranii sunt descurajaţi de preţul cadastrului, care poate ajunge până la 2,5 milioane de lei vechi/ha teren intravilan. Ceea ce depăşeşte renta pe un an, în cazul arendării. Practica mai arată că multe acte de vânzare-cumpărare se încheie între rude. Aspectul nu-l deranjează pe vicepreşedintele ADS, pentru că, dacă pământul trece de la o persoană în vârstă, care nu mai poate munci terenul, la cineva tânăr, care poate exploata pământul în condiţii de performanţă, scopul este atins. Pentru un mai bun management al informaţiilor, autorităţile au introdus între actele de la dosar un chestionar cu 5 întrebări obligatorii, despre forma juridică a cumpărătorului/arendaşului, utilizarea suprafeţei (exploataţie agricolă, fermă familială), gradul de rudenie între parteneri, dacă terenul a fost sau nu lucrat în ultimii ani, şi dacă arendatorul a reziliat un contract de arendă înainte de 22.07.2005 pentru a încheia un nou contract în scopul obţinerii rentei.
Ministerul Agriculturii estimează că programul va contribui la comasarea a peste 250.000 ha de teren.
Pot beneficia de renta viageră persoanele în vârstă de 62 de ani care nu deţin mai mult de 10 hectare, iar pentru folosinţa proprie nu păstrează mai mult de 0,5 hectare.

Documente necesare
1. cerere tip
2. copie după actul de identitate al solicitantului
3. copie după actul de înstrăinare autentificat (contract de vânzare-cumpărare sau donaţie) sau contractul de arendă
4. copie după actul de proprietate al arendatorului sau extras de carte funciară în original - solicitat doar în cazul arendării terenului
5. declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că în proprietatea solicitantului nu rămân pentru folosinţă mai mult de 0,5 ha teren agricol
6. declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că, la 22 iulie 2005 (intrarea în vigoare a legii), nu deţinea în proprietate mai mult de 10 ha teren agricol