Profiturile curăţătoriilor cresc anual cu 15-20%

Spălatul rufelor este o afacere foarte profitabilă pentru proprietarii curăţătoriilor chimice din marile oraşe. Cu o investiţie iniţială de circa 100.000 de euro se poate ajunge la o cifră

Spălatul rufelor este o afacere foarte profitabilă pentru proprietarii curăţătoriilor chimice din marile oraşe. Cu o investiţie iniţială de circa 100.000 de euro se poate ajunge la o cifră de afaceri de 2 milioane de euro anual, în contextul în care preţurile variază, în funcţie de servicii, între 2 lei şi 35 de lei.
Din ce în ce mai mulţi români au o viaţă activă, care nu le mai permite să aloce timp pentru spălatul rufelor. Pe de altă parte, oportunitate de dezvoltare a acestui gen de business se întrevede şi după 2007. În cazul unei companii care are de curăţat mii de uniforme, externalizarea acestei activităţi chiar se impune. şi unităţile precum saloanele de cosmetică, coafură şi frizeriile vor fi obligate să apeleze la astfel de servicii. În prezent, rata medie anuală de creştere a profitului pentru curăţătoriile chimice se situează între 15 şi 20%.
Astfel, clienţii unei spălătorii sunt de două tipuri: persoane fizice şi juridice (companii, restaurante, hoteluri, clinici). Condiţiile pentru succes, spun proprietarii de astfel de firme, sunt să oferi servicii de calitate, la preţuri accesibile, iar spălătoria să fie amplasată într-o zonă cu potenţial.
Bucureştenii sunt în topul românilor care frecventează curăţătoriile chimice. Potrivit statisticilor, aproximativ 40% din locuitorii Capitalei frecventează lunar o spălătorie. Publicul-ţintă al acestor unităţi este constituit din persoane foarte active, care au un program încărcat şi nu au timp să îşi spele rufele "în familie". Aceştia îşi fac cumpărăturile o dată pe săptămână, în centrele comerciale mari, iar prestatorii de servicii de curăţat au înţeles că acestea sunt locaţii cu mare potenţial. Astfel, au închiriat spaţii aici, iar afacerile merg ca pe roate.
"Spălătoriile din Cora şi Carrefour sunt printre cele mai profitabile, având o frecvenţă de 70-80 de clienţi pe zi", spune Iulian Varga, de la spălătoria "Super Cleaning" din Pantelimon. În centrele comerciale din străinătate însă, frecvenţa este de două şi chiar de trei ori mai mare.
Acest tip de activitate presupune o dotare tehnică destul de costisitoare şi personal calificat. Spălătoriile din hipermarketuri nu dispun de o tehnologie sofisticată, pentru că lucrează contra-cronometru. Clientul îşi lasă hainele la curăţat şi merge la shopping, aşteptându-se la rezultate impecabile la sfârşit. Astfel, realizarea procesului de curăţare într-un timp scurt necesită dotări tehnologice de bază, deci investiţii minime şi profit maxim", consideră Monica Zoicaş de la curăţătoria Magic, din zona Gării de Nord. Această curăţătorie a început cu o investiţie de 100.000 de euro şi patru angajaţi. Astăzi, Magic are o cifră de afaceri de 2 milioane de lei şi un număr de 38 de angajaţi profesionişti, care trec periodic printr-o sesiune de training. Firma a investit anual circa 30.000 de euro şi a făcut profit mai ales din contractele pe care le-a încheiat cu persoane juridice (hoteluri, restaurante sau reţele de supermarketuri, unde uniformele sunt obligatorii).
Potrivit celor din branşă, piaţa curăţătoriilor se împarte în "fast cleaning", similare fast-foodurilor (cu servicii rapide, dar mai puţin eficiente), şi cele care adoptă un proces tehnologic mai complex şi care fac eforturi pentru obţinerea unei calităţi superioare a serviciilor furnizate.