"Producem la costuri mai mari, dar nu suntem conditionati de importuri"

Dupa oprirea Grupului 1 de la SN Nuclearelectrica Cernavoda si scaderea productiei hidro de la 30%, aport in Sistemul Energetic National - SEN, la 6,8%, s-a trecut masiv la productia energiei

Dupa oprirea Grupului 1 de la SN Nuclearelectrica Cernavoda si scaderea productiei hidro de la 30%, aport in Sistemul Energetic National - SEN, la 6,8%, s-a trecut masiv la productia energiei electrice pe carbune. Astfel, dintr-o putere medie orara de 5.646 MW, 3.499 MW au fost realizati, pe carbune. Concret, 79% reprezinta energie termo, 14% hidro si 7% independenti si autoproducatori. Inchiderea, in trepte, a reactoarelor de la Cernavoda s-a efectuat in perfecta concordanta cu intrarea in functiune a anumitor capacitati ale Termoelectrica, astfel incat furnizarea energiei electrice nu a fost absolut deloc afectata. Aceasta dovedeste, conform declaratiilor ministrului Dan Ioan Popescu, "capabilitatea SEN, care a raspuns in timp util, pornind grupuri energetice aflate in conservare. Sistemul energetic romanesc este, inca, performant, iar eu consider ca este un mare castig pentru economia romaneasca". Dupa criza energetica din SUA, dar si dupa marile probleme generate de seceta cu care s-au confruntat producatorii de energie din Europa - Italia, Germania, Franta, dar si din Romania, Dan Ioan Popescu considera ca s-a ajuns la o astfel de situatie incat, in prezent: "Sistemul energetic a ajuns o problema a tuturor guvernelor. Presedintele Bush vorbeste de investitii de 50-100 de miliarde de dolari, iar Parlamentul italian a adoptat de urgenta Legea energiei electrice. La randul sau, Guvernul Frantei este preocupat de dezvoltarea sistemului de transport al energiei electrice. In acest context, este extrem de clara importanta pe care si noi o acordam intregului sistem energetic romanesc, de la producere, transport si distributie". Momentul cel mai greu - oprirea Grupului 1 de la Cernavoda "Costurile suplimentare de productie a energiei vor atinge, la sfarsitul lui 2003, nivelul a 2400-3000 miliarde lei. Acestea nu sunt pierderi, asa cum se vehiculeaza, ci costuri. Ele provin de la achizitii suplimentare de combustibili, care impun costuri ceva mai mari. Respectivele costuri vor fi repartizate de catre ANRE pe fiecare societate in parte, dar ceea ce este important pentru noi este mentinerea in siguranta a SEN. Spre deosebire de tarile Europei care se confrunta si ele cu problemele secetei si care au apelat la importuri de energie, Romania a fost capabila sa depaseasca momentul cel mai greu, cel al opririi Grupului 1 de la Cernavoda, care furniza 10% energie in SEN. Carbunele si hidrocarburile au creat o puternica stabilitate sistemului energetic. Trecerea atat de rapida pe carbune, fara a-i baga pe romani in bezna si fara a opri furnizarea catre industrie, a fost posibila si prin modernizarile care au fost facute in sistem. Daca la Rovinari, in 1989, se produceau 1.000 MW cu 6-7 grupuri, in prezent, doar 3 grupuri produc 900 MW. Acelasi lucru este valabil si la Turceni, unde in urma modernizarilor grupurile energetice functioneaza de peste un an fara nici o oprire. In prezent, Romania este capabila prin capacitatile energetice pe care le are sa produca energie la costuri mai mari, dar nu suntem conditionati, ca alte tari, sa apelam la importuri. La inmagazinarea de gaze se sta bine, nivelul actual al capacitatilor fiind de 2,1 miliarde mc, din programul pentru iarna 2003-2004 de 2,5 miliarde mc". Solutii tehnice pentru repornirea reactorului 1 "La Cernavoda functioneaza un comandament special pe care l-am constituit inainte de oprire, cand Dunarea a scazut cu 40 cm in doua zile. Acest comandament de specialisti cauta solutii. Una dintre ele este asigurarea accesului direct al apelor Dunarii in zona de alimentare. In prezent, Dunarea ocoleste pentru a intra in canalul de aductiune, anormalitate care a iesit la iveala datorita scaderii debitelor fluviului. In mod normal, acestea ar trebui sa fie de 4.500-4.800 intr-un an mediu, nu ploios. Oricum, largirea canalului de aductiune se va face prin implementarea unui proiect in care va trebui sa realizam o investitie in valoare de 45 milioane de dolari. Investitia ar fi trebuit facuta inca din 1994, cand a intrat in functiune reactorul 1. In prezent, implementarea proiectului este cu atat mai acuta cu cat din 2007 va intra in functiune si Grupul 2 Cernavoda. Daca nu vom avea volumul de apa necesar si pentru al doilea grup, vom avea probleme de functionare in conditii de siguranta".