Producători de ţuică autohtoni, discriminaţi

Eliminarea accizei pentru micii producători de ţuică ar avea un impact social şi turistic pozitiv, susţin membrii Consiliului pe produs "Alcool şi distilate, băuturi spirtoase, ţuică,

Eliminarea accizei pentru micii producători de ţuică ar avea un impact social şi turistic pozitiv, susţin membrii Consiliului pe produs "Alcool şi distilate, băuturi spirtoase, ţuică, rachiu şi vinars". Potrivit acestora, producătorii români sunt discriminaţi faţă de cei europeni, în condiţiile în care unele state aplică măsuri de sprijin pentru producţia tradiţională de alcool. Astfel, distileriile din sudul şi sud-vestul Germaniei cu producţie redusă sunt subvenţionate de stat. Grecia accizează cu doar 50% cantităţile de băutură tradiţională "ouzo" şi "anis", indiferent de dimensiunea distileriilor, aceeaşi prevedere existând şi în Franţa în ce priveşte "rhum-ul" cu cel puţin 40 de grade alcoolice şi cu melasă de la trestia de zahăr. Ministrul agriculturii, Dan Motreanu, a propus Ministerului Finanţelor să modifice sistemul de accizare a micilor producători de ţuică, pălincă sau rachiu, prin eliminarea taxei pentru producţia de până la 400 de litri şi aplicarea unui cote de numai 50% din acciză la cantităţile între 400 şi 1.000 litri, însă Ministerul Finanţelor a afirmat că nu va modifica Codul Fiscal. Ministerul Agriculturii este de acord cu plata integrală doar pentru cantităţile care depăşesc 1.000 litri de produs - ţuică sau palincă ori rachiuri din fructe, drojdie de vin şi tescovină.