Adevarul.ro

Canalul TV face audienţe-record şi după 15 ani de la lansare. Care este secretul succesului? Postul Pro TV a fost „crescut“ de Adrian Sârbu ca o staţie-premium furnizoare de audienţă prin filme de succes, divertisment şi sport, susţinute de un marketing „ca la carte“.

Săptămâna trecută, Pro TV a atins un nou record de audienţă cu emisiunea „Românii au talent". Peste două milioane de români din mediul urban au stat cu ochii pe Pro TV, iar în minutul de aur postul TV a avut 4,5 milioane de telespectatori(!).

Citiţi şi:

VIDEO Cine hotărăşte că „Românii au talent"

Cifre la care nimeni nu s-a gândit că se mai poate ajunge de când s-a fragmentat piaţa TV. Mai mult, emisiunea a „rupt gura târgului" şi a doua zi, când a fost reluarea. Asta dovedeşte filosofia Pro TV, încă de la înfiinţarea sa în 1995: fabrică de audienţă. Postul TV s-a poziţionat încă de la început ca o staţie premium, menită să furnizeze audienţă.

Reţetele occidentale, succesul staţiei

Reţeta a fost să livreze filme de succes, divertisment de largă audienţă, evenimente sportive, totul împachetat într-un ambalaj modern. De unde acest succes? Într-o perioadă în care filmele cu Arnold Schwarzenegger şi Bruce Willis erau o raritate în România, nici nu i-a fost greu Pro TV-ului să se impună cu modelul său occidental.

Viziunea părintelui Pro TV, Adrian Sârbu, şi experienţa venită pe filiera lui Ronald Lauder, proprietarul companiei Central European Media Enterprises, actualul deţinător al staţiei, au făcut din Pro TV o fabrică de audienţă, de vedete şi de inovaţii. Şefii Pro TV nu au inventat roata în 1995, ci doar au împrumutat din reţetele de succes din afară şi le-au adaptat la publicul din România.

Geanina Corondan, una dintre vedetele care au făcut istorie în cadrul postului TV, explică succesul pe care l-a tot avut postul în ultimii 15 ani: „Este un sistem verificat, patentat, made in USA, aplicat cu acelaşi succes şi în ţările prietene care l-au adoptat, indiferent că poartă numele Nova (Cehia) sau bTV (Bulgaria). În plus, a avut un manager modern, cu receptivitate la nou şi cu un simţ al pieţei de profil cu totul ieşit din comun".

Iulian Comanescu, analist media, e de părere că Pro TV „a transformat o explozie de entuziasm, creier şi talent, din anii '90, în cea mai bună maşinărie de conţinut care există nu doar în televiziunea, ci şi în mass-media din România, la ora actuală". La rândul său, jurnalistul Costi Rogozanu spune că Pro TV a descoperit câteva lucruri în mediul „corporatist": indiferenţa la politică şi o politică internă dură. „Marketing agresiv ca la carte, dublat de o strategie foarte clară: noi dăm divertisment pur şi simplu, nu ne interesează altceva", explică Rogozanu.

Fabrică de vedete

Şerban Alexandrescu, director de strategie le Headvertising, face o comparaţie cu Formula 1: „Un start în pole-position, dacă nu faci prostii prea mari pe parcurs, te poate trece primul linia de sosire". Alexandrescu crede că un mare avantaj al Pro-ului este că restul televiziunilor nu şi-au creionat un brand şi „fac cea mai mare greşeală posibilă: încearcă să imite Pro TV. Colac peste pupăză, îl imită fără măcar să aloce şi resursele necesare imitaţiei", explică Alexandrescu.

Staţia s-a remarcat prin audienţe istorice datorită unor producţii-evenimente pe care le-au creat şi care au fost menite să creioneze brandul puternic al Pro-ului. Emisiuni precum „Te uiţi şi câştigi", „Chestiunea zilei" „Roata Norocului" sau „Vacanţa Mare" au rămas bine imprimate în mintea telespectatorilor. Pro TV este o fabrică de vedete. Personalităţi precum Florin Călinescu, Teo, Geanina Corondan, Cătălin Măruţă şi Andi Moisescu au fost create datorită televiziunii de divertisment.

Părăsirea trustului de către unii dintre ei a însemnat şi sfârşitul carierei. De ce nu pot trăi vedetele în afara Pro TV? „Nu au mai avut succes pentru că de la Pro nu prea mai ai unde să evoluezi în industria divertismentului. Apoi, o altă explicaţie ar mai fi blazarea", explică Rogozanu, care subliniază că Pro TV produce branduri dependente de marca postului.

În plus, forţa televiziunii s-a văzut şi în viaţa politică. În 1996, postul TV a avut un rol important, prin poziţia sa, în schimbarea preşedintelui Ion Iliescu cu Emil Constantinescu. După acest moment, Pro TV s-a distanţat de lumea politică.

Pro TV, fabrica de idei

Postul de televiziune a inventat ştirile de fapt divers (Ştirile de la ora 17.00), a transformat ştirile sportive, dar şi lumea mondenă.

Televiziunea cu audienţe-record

În ciuda fragmentării pieţei TV din ultimii ani, Pro TV a reuşit să crească în audienţă. Potrivit datelor de audienţă, în 2010 televiziunea din Pache Protopopescu a avut o medie de 339.000 de telespectatori pe minut, la distanţă de peste 100.000 de persoane de competitorul său, Antena 1. Pro TV a ajuns la cel mai mare rating din ultimii şase ani. Postul TV a condus detaşat pe segmentul filmelor: 98 dintre cele mai vizionate 100 de filme din 2010 aparţin Pro TV-ului.

În clasament au reuşit să pătrundă Prima TV, pe locul 48 cu un film de desene animate, „Albă ca zăpada" şi Antena 1, pe locul 100. Mai mult, primele 29 de filme din clasament, care aparţin Pro TV, au depăşit peste un milion de telespectatori, la nivel urban. Şi pe segmentul ştirilor, Andreea Esca conduce detaşat. În 2010, Ştirile Pro TV au avut în medie un milion de telespectatori, la nivel urban, în timp ce competiţia, Observatorul de la ora 20.00, a avut doar 574.000.

Meciuri de succes

Cu toate că nu deţine prea multe competiţii fotbalistice cu greutate, Pro TV reuşeşte să facă ratinguri mari şi pe acest segment, având printre cele mai urmărite meciuri din 2010. Forţa Pro TV s-a văzut şi în alte competiţii. Meciurile din Champions League aveau audienţe-record, de până la două milioane de telespectatori, la Pro TV, însă după ce au trecut la TVR, în 2010, partidele abia au trecut de un milion de telespectatori.

De ce aceste diferenţe? Potrivit lui Iulian Comanescu, analist media, ratingul este influenţat de programul anterior celui în discuţie. Adică fie de Ştirile Pro TV, fie de filmele de acţiune. În plus Pro-ul are şi „strategia puternică de promovare pe care a fost construit postul încă din anii '90: acesta realizează retenţia şi conversia publicului", mai explică Comanescu.

Mona Segall,  producător general „Românii au talent": „Nu poţi să prevezi impactul unei emisiuni"

Mona Segall produce emisiuni la Pro TV încă de la începuturi  Foto: Pro TV

„Adevărul": Care credeţi că a fost secretul succesului nebun al emisiunii „Românii au talent"?

Mona Segall: „Romanii au talent" este un format care a avut un succes răsunător peste tot în lume. Când am văzut varianta britanică pentru prima oară, m-am uitat la toate episoadele, o serie întreagă, fără pauză, aproape 10 ore încontinuu. Mi-am dat seama atunci nu doar că este cea mai tare emisiune de divertisment, ci că are şi capacitatea de a crea dependenţă.

Vă aşteptaţi ca „Românii au talent" să atingă audienţe-record?

Nu, nu mă aşteptam la asta. Niciodată nu poţi să prevezi impactul pe care o emisiune îl va avea asupra publicului. Mă aşteptam să placă, să aibăsucces, s-au facut chiar şi pariuri în redacţie, dar nimeni n-a ajuns la această cifră.

Ce greutăţi aţi întâmpinat în realizarea acestei emisiuni?

A fost mult mai greu decât mi-am închipuit, mult mai multă muncă, mult mai multe emoţii în fiecare etapă a producţiei acestei emisiuni, dar am savurat fiecare moment. La început, cel mai greu mi s-a părut să umplem sălile pentru un spectacol despre care nimeni nu ştia încă nimic. Spectacolele, patru în fiecare oraş, trebuiau să fie realizate în două zile şi trebuiau să fie atât de bine făcute încât să ţină publicul în sală.

În cadrul competiţiei au participat sute de persoane, cum aţi făcut selecţia pentru cele şase emisiuni?

La preselecţii au participat într-adevăr sute de persoane în fiecare oraş. În spectacole au intrat 80 de performance-uri, iar cei care intră pe post se află printre cei 80 de performeri. Din fericire, şi cu toată lipsa de modestie, alegerea concurenţilor, castingul în general, nu a fost niciodată o problemă pentru mine.

Care a fost momentul care v-a impresionat cel mai tare în timpul preselecţiilor?

Cel mai tare m-a impresionat primul spectacol din Timişoara pentru că nu făcusem niciodată un asemenea show, gândit cap-coadă de mine şi de echipa mea, şi a fost o mare satisfacţie să vedem că funcţionează. Mai mult decât atât, spectatorii au rămas în sala goală timp de trei ore pentru a nu-şi pierde locurile pentru spectacolul de seară.

Aţi fost producător şi pentru alte emisiuni de succes ale Pro TV. Cum le-aţi construit pentru a deveni motoare de audienţă?

Îmi place foarte mult să mă uit la televizor şi atunci când preiau un format sau îl inventez, încerc să-l fac aşa cum mi-ar plăcea să fie dacă aş fi spectator. Există reţete, mai ales nescrise, de la care nu trebuie să faci compromisuri, pe care trebuie să le aplici cu flexibilitate şi creativitate.

Cum alegeţi formatele pentru emisiuni? Cum vă daţi seama dacă vor avea sau nu succes?

Sunt în primul rând spectator, îmi place foarte mult să mă uit la televizor şi experienţa pe care am căpătat-o din '95 până acum, mă ajută să ştiu dacă un format va avea sau nu succes.

"Îmi place foarte mult să mă uit la televizor şi atunci când preiau un format sau îl inventez, încerc să-l fac aşa cum mi-ar plăcea să fie dacă aş fi spectator."