Privatizarile anului 2005: profituri pentru investitori, scumpiri pentru consumatori

S-a privatizat Romtelecom, a crescut constant pretul abonamentelor telefonice. S-a privatizat Petrom, au explodat preturile benzinei si motorinei. S-au privatizat distributiile de gaz Distrigaz-Sud si

S-a privatizat Romtelecom, a crescut constant pretul abonamentelor telefonice. S-a privatizat Petrom, au explodat preturile benzinei si motorinei. S-au privatizat distributiile de gaz Distrigaz-Sud si Distrigaz-Nord? Consumatorilor casnici li s-a introdus cu forta un abonament pentru servicii inexistente, iar pretul gazelor s-a dublat. S-au privatizat societatile Electrica-Banat, Dobrogea, Moldova si Oltenia? Enel, E.ON si CEZ asteapta privatizarea si a celorlalte companii din cadrul Electrica, pentru a-si impune noi tarife. Dar in timp ce portofelul consumatorului roman se "jigareste" la fiecare scumpire, Romtelecom, spre exemplu, face profit de 213 milioane de euro pe 10 luni 2005, iar Petrom-OMV, de peste 500 milioane euro, pe 9 luni 2005. In aceasta situatie, ce va intelege cetateanul roman? Ca privatizarea se face doar ca sa-l saraceasca pe el, si sa-l imbogateasca pe proprietarul extern.
Banii din privatizare s-au dus pe consum
Romania si-a vandut resursele - petrolul, distributia de gaze si de electricitate, pentru care a incasat 2,474 miliarde euro intre 4 decembrie 2004 si 4 octombrie 2005. Din acesti bani, o treime - 887 milioane euro - a mers la bugetul de stat, mai precis la Trezoreria statului roman.
"Fondul de infrastructura, o gogorita"
Grosul, adica 1,587 miliarde euro, ar fi trebuit sa intre in contul companiilor privatizate pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii. Cum contractele cu OMV, E.ON Ruhrgaz, Gaz de France, CEZ si Enel sunt strict confidentiale, romanii nu vor sti niciodata daca cele 1,587 miliarde euro au poposit in vistieria companiilor romanesti privatizate. De fapt, romanii nu vor sti nici pe ce au fost cheltuite cele 887 milioane euro intrate in Trezoreria statului. Mihai Tanasescu, fostul ministru al finantelor intre 2001 si 2004, sustine ca acesti bani nu se pot cheltui oricum: "Potrivit legislatiei, banii din privatizare nu se pot cheltui asa cum vor unii", caci nu sunt venituri ale bugetului de stat. Legal, ei pot fi folositi la acoperirea datoriei publice. Daca ar fi folositi la plata pensiilor si infrastructura, ei ar intra pe cheltuieli bugetare, fapt care ar duce la cresterea deficitului bugetar. Cat despre Fondul de infrastructura pe care vrea sa il realizeze Guvernul Tariceanu, pot spune ca acesta este o gogorita. Ar fi o megastructura, unde s-ar varsa 7-8 miliarde de euro, despre care nimeni nu va sti cum se vor cheltui. Acesti bani nu vor fi bagati, prin buget, dar nici control parlamentar nu vor avea. "Fondul" ar fi o noua institutie, in care ar urma sa se adune si fonduri europene. Lucrurile nu par sa fie in regula si trebuie urmarite cu multa atentie", sustine Mihai Tanasescu.
Tinta cheltuielilor: "depasirea iernii"
Mai direct si mai transant, Dumitru Costin, liderul Blocului National Sindical-BNS, declara dintr-o bucata: "Banii din privatizari s-au dus pe consum, nu in proiecte de infrastructura. A vazut cineva o realizare in ultimul an care sa ne indice: "Aici sunt banii din petrolul si gazele dumneavoastra."? Nu! Banii s-au dus pe "depasirea iernii", pe subventiile pentru caldura, se vor duce pe ajutorul pentru gaze. Intr-un cuvant, se vor duce pe consum", sustine liderul BNS. La randul sau, analistul Ilie Serbanescu este convins ca banii s-au cam dus pe apa sambetei, mai ales ca statul roman nu a vazut prea multi bani din marile privatizari: "Ceva bani s-au dus la datoria publica, desi este o injustete - caci datoria au facut-o profitorii, iar acum o plateste tot poporul. Multi spun ca s-au dus pe inundatii, dar nici acolo n-au ajuns, caci nu au intrat in Trezoreria statului atatia bani cati credem". De aceeasi parere este si Radu Berceanu, fost ministru al industriilor: "Banii din privatizare nu stiu exact unde s-au dus, dar stiu ca au fost foarte putini. Mult mai putini decat credem. Apoi, este incorect sa numesti privatizare un transfer de actiuni de la statul roman la statul francez sau la statul italian. Aceasta deoarece Gaz de France este o companie unde majoritar este statul, la fel ca si compania Enel". Ionut Popescu, ministrul finantelor pana in vara acestui an, a dat o explicatie tehnica: "Banii intra in Trezorerie. Nu stiu cum s-au cheltuit pana acum, dar nu pot fi folositi oricum, deoarece intra in deficit. Teoretic, nu pot fi folositi decat la achitarea datoriei externe a Romaniei. Spre exemplu, in 2005, au fost achitate rate scadente la imprumuturi luate cu 7 ani in urma".

Din 2,474 miliarde euro, doar o treime a ajuns la trezoreria statului
- Enel - 111 milioane euro pentru Electrica-Banat si Electrica-Dobrogea, din care 36,63 milioane euro la buget
- OMV - 1,499 milioane euro pentru Petrom; 669 milioane euro la buget
- Gaz de France - 311 milioane euro pentru Distrigaz-Sud; 108,37 milioane euro la buget
- E.ON - Ruhrgaz - 303 milioane euro pentru Distrigaz-Nord; 102,63 milioane euro la buget
- E.ON - 100 milioane euro pentru Electrica-Moldova; 31,4 milioane euro la buget
- CEZ - 150 milioane euro pentru Electrica-Oltenia; 47,4 milioane euro la buget