Privatizarea Cupru Min, cronica unui eşec anunţat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Procesul prin care societatea minieră Cupru Min a fost scoasă la vânzare a suferit mai multe amânări şi există voci care susţin că au existat deficienţe majore în caietul de sarcini.

Unul dintre cele mai controversate procese de privatizare din ultimii ani s-a încheiat vineri noapte cu declaraţii care nu au făcut altceva decât să dea naştere unui şir nesfârşit de întrebări. Nici până acum nu s-a aflat cine se află în spatele firmei canadiene Roman Copper Corp., care cumpărase de la stat licenţa de exploatare pentru perimetru Roşia Poieni, unde se află concentrate 60% din resursele de cupru ale României.

Metoda prin care s-a realizat evaluarea societăţii a stârnit un adevărat scandal mediatic - au fost luate în calcul doar activele firmei, fără a se ţine cont de zăcământul în valoare de 13-14 miliarde de euro din pământ. Cert este că, la zece zile de la organizarea licitaţiei cu strigare, cele două părţi nu au reuşit să se pună de acord asupra unor aspecte esenţiale ale procesului - termenul în care vor fi livraţi banii, investiţiile de mediu şi publicarea contractului. Potrivit economistului Liviu Voinea, fondator al Grupului de Economie Aplicată, aceste clauze ar fi trebuit stabilite clar în caietul de sarcini.

Punct şi de la capăt

Procesul de privatizare trebuie reluat, iar de data aceasta va fi unul mult mai anevoios. În primul rând, pentru că autorizaţia integrată de mediu a Cupru Min a expirat la 31 decembrie 2011. „Cum poţi tu, ca stat, să vinzi un produs expirat, ilegal? Trebuie reobţinută autorizaţia înainte de a vinde, iar asta durează", spune consultantul de investiţii Ionel Blănculescu, adăugând că, în opinia sa, reluarea procesului va dura cel puţin un an.

La rândul său, Voinea susţine că se poate relua privatizarea şi fără autorizaţia de mediu, însă acest aspect va afecta puternic preţul - şi aşa mult prea mic. „Societăţile de resurse minerale sunt diferite. Da, în mod normal, un preţ corect înseamnă de trei ori cifra de afaceri sau profitul. Însă, în aceste cazuri, nu vinzi resursele, dar vinzi dreptul de a le exploata, care înseamnă practic acelaşi lucru", spune el. 

Caietul de sarcini trebuie însă modificat, susţin analiştii. Primul aspect asupra căruia trebuie să se revină este scrisoarea de garanţie, care va acţiona şi ca un criteriu eliminatoriu, spune Ionel Blănculescu. „Statul a cerut o garanţie de numai un milion de dolari când, în mod normal, se cere cam 10% din valoarea societăţii. Astfel, garanţia trebuia să fie de cel puţin 8 milioane de euro. Nu mai participau astfel la licitaţie firme neserioase, înfiinţate în urmă cu doar câteva luni", spune acesta.

Însă caietul de sarcini nu poate suferi nicio modificare, având în vedere că strategia de privatizare funcţionează sub avizul Comisiei Europene. „Îl putem modifica doar dacă vrem să ne trezim cu vreo nouă procedură de enfringement", explică Silviu Mănăstire, consilierul lui Lucian Bode, ministrul Economiei.

Alternativa privatizării

Voinea susţine că nu privatizarea este cea mai potrivită soluţie pentru societatea Cupru Min, ci un angajament de producţie cu o companie. Astfel, statul ar urma să primească o cotă din producţie, de 40%, să zicem, şi nu doar redevenţe de 4%.

Procesul de privatizare a Cupru Min s-a întins pe şase luni, primul anunţ privind vânzarea companiei fiind publicat la sfârşitul lunii octombrie 2011. Iniţial, licitaţia trebuia să aibă loc la jumătatea lunii ianuarie, însă a fost amânată trei luni. Procesul va fi reluat după ce Ministerul Economiei va realiza o analiză a situaţiei societăţii, a declarat vineri noapte ministrul Economiei, Lucian Bode. 

Canadienii, scoşi din joc

Cu toate că firma Roman Co­pper Corp. susţine că are un acord verbal definitiv cu statul român, acesta este nul din punct de vedere legal şi juridic, iar Ministerul Economiei neagă existenţa unei astfel de înţelegeri.

Preţ controversat

Licitaţia pentru compania minieră Cupru Min a fost câştigată de Roman Copper Corp., cu un preţ de adjudecare de 200,8 milioane de euro. Cifra a stârnit dezbateri intense, mai ales după ce Sorin Găman, şeful Direcţiei pentru Resurse Minerale din cadrul Ministerului Economiei, a declarat că „resursele în valoare de 13-14 milioane de euro nu au fost luate în calcul atunci când a fost stabilit preţul de pornire al licitaţiei".

„Evaluarea este una corectă. Până la urmă, ce se privatiza? Nişte utilaje, 400 de angajaţi, nişte datorii, nişte litigii pentru nişte contracte cu câţiva «băieţi deştepţi»", spune consultantul de investiţii Ionel Blănculescu. Chiar şi premierul Mihai Răzvan Ungureanu a declarat, înainte ca privatizarea să eşueze, că societatea Cupru Min este o gaură neagră, izolată economic, neprofitabilă, care a fost vândută cu un preţ de patru ori mai mare decât valoarea ei.

Economie



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite