Privatizarea Petrom, pe ultima suta de metri

Reformele din sistemul energetic cu termen final in lunile iunie-august 2004 continua sa fie o provocare pentru Guvernul Nastase. Aceasta cu atat mai mult cu cat, pe langa privatizarea primelor doua

Reformele din sistemul energetic cu termen final in lunile iunie-august 2004 continua sa fie o provocare pentru Guvernul Nastase. Aceasta cu atat mai mult cu cat, pe langa privatizarea primelor doua filiale din energia electrica si a Distrigaz-Sud si Nord, privatizarea SNP Petrom reprezinta o decizie economica, care implica o puternica sustinere politica. Desi analistii considera ca este dificil de luat decizii radicale in reformele economice intr-un an electoral, aprobarea in sedinta de guvern de joi a termenilor contractuali ai privatizarii Petrom, fapt care va permite privatizarea societatii cat de curand, a infirmat toate prognozele pesimiste legate de acest subiect. Ministerul Economiei si Comertului a selectat compania austriaca OMV ca unicul ofertant calificat pentru inceperea negocierilor finale. S-ar parea ca valoarea tranzactiei va fi de aproximativ 1,4 miliarde euro. Privatizarea Petrom este atat de importanta in perceptia institutiilor europene si internationale, incat aceasta reprezinta una din cele 10 prioritati economice pe doi ani, angajate de autoritatile romane in acordul cu FMI, dar tot de privatizarea SNP ar putea depinde si acordarea statutului economiei de piata pentru Romania.
Start fulminant
Dupa anuntul oficial al autoritatilor romane de privatizare a celei mai mari companii romanesti - SNP Petrom, in septembrie 2003, au fost depuse 15 expresii de interes. Numarul companiilor din Europa si SUA, dar si din Rusia a surprins prin numele si potenta lor: Alon Inc SUA, PKN Orlena Polonia, Hellenic Petroleum Grecia, MOL Ungaria, Occidental Oil SUA, TNK-BP consortiu ruso-britanic, Conoco Phillips, Marea Britanie, Kanooz Al Watan Oil Arabia Saudita, Gazprom Rusia, ENI Italia, Phoenix Oil Cipru, OMV Austria si Glencore Anglia. Prin strategia aprobata de MEC, Petrom urmeaza sa se vanda ca o companie integrata, incluzand extractia, rafinarea si distributia produselor petroliere. Conform analistilor, un punct forte al Petrom, pe langa actualele rezerve de titei, il reprezinta pozitionarea strategica a Romaniei la Marea Neagra, cu acces direct la rezervele de petrol din Marea Caspica. Statul roman, actionarul majoritar al Petrom si detinatorul a 93% din actiunile Petrom, ii vinde OMV, intr-o prima faza, un pachet de 33,34% din actiuni. OMV va majora apoi capitalul pentru a detine 51% din companie.
Cursa temperata
Dupa un debut cu adevarat fulminant in privatizarea Petrom, cu termene si etape care au constituit un calendar exact, procesul a intrat, apoi, intr-o etapa de vadita incetinire. Primele obstacole au survenit dintr-o intreaga lupta pentru atestarea certificatelor de proprietate, dar si datorita unui nivel al creantelor pe care compania le avea de recuperat. Dan Ioan Popescu, ministrul MEC, admitea in ianuarie 2004 ca in privatizarea Petrom situatia trebuie sa fie extrem de clara pentru a nu exista probleme postprivatizare. In plus, investitorii cereau o solutie care sa ii asigure ca isi vor mentine in permanenta participatia de 51% din capitalul Petrom. Oricum, in primul trimestru 2004, concomitent cu negocierile, Petrom a reusit sa-si limpezeasca problemele legate de proprietate. Totodata, printr-un OUG, s-a hotarat ca o parte din datoriile companiei sa fie sterse pentru a i se usura sarcina privatizarii. Cel mai interesant din cele trei companii ramase in cursa finala - MOL Ungaria, OMV Austria si Occidental Oil SUA, s-a dovedit a fi concernul austriac. Indiferent de cum ar fi decurs negocierile pentru preluarea Petrom, Grupul OMV intentiona sa investeasca, pana in 2005, 160 de milioane de dolari pentru extinderea retelei de benzinarii din Romania.
Un final previzibil
OMV s-a dovedit, in final, cel mai motivat si mai angajant din toti cei care si-ar fi dorit sa-si adjudece suprematia asupra SNP Petrom. Negocierile complexe au fost destul de dure pentru partea romana, aceasta aflandu-se, totusi, intr-un proces de initiere. Aceasta chiar daca privatizarea Petrom a succedat procesului de privatizare a Electrica Banat si Dobrogea. Totusi, autoritatile MEC - OPSPI au ajuns la un consens cu oficiali ai Grupului OMV, acestia acceptand conditionarile partii romane. In principal, acestea erau legate de pastrarea integrata a Petrom. Negocierile s-au purtat inclusiv intre casele de avocatura, austriecii fiind asistati de Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, iar romanii de consortiul format din Credit Suisse First Boston - ING Barings si casa de avocatura Linklaters Miculitii si Asociatii. Petrom are o cifra de afaceri de 1,9 miliarde euro si o capitalizare de 2,38 miliarde euro. In prezent are circa 57.000 de angajati si nu ar fi exclus ca acest numar mare sa fie o problema in contextul in care OMV are vanzari de 7,6 miliarde euro si o capitalizare de 4,2 miliarde euro, dar numai 6.000 de angajati.