Primul ţap ispăşitor al presiunilor FMI: şeful Oficiului de Privatizări

Victor Cazana, şeful Oficiului de Privatizări din Ministerul Economiei, a fost demis pentru că s-a opus vânzării pachetului majoritar al companiilor de stat eficiente, aşa cum au cerut oficialii FMI.

A treia vizită a FMI pentru evaluarea acordului preventiv cu România, care s-a finalizat în această săptămână, a fost marcată de tensiuni în rândul celor două tabere. Tot acum am asistat la prima revoltă a autorităţilor române în faţa cerinţelor FMI. Mărul discordiei au fost companiile energetice de stat eficiente, precum complexurile energetice şi distribuţiile de la Electrica, pe care FMI le vrea privatizate. Iniţial, oficialii Ministerului Economiei nu au fost de acord, dar în final cei de la FMI au obţinut privatizarea complexurilor.

Iată că negocierile dure dintre FMI şi Guvern fac o primă victimă. Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Victor Cazana, a fost demis de către ministrul Economiei, Ion Ariton, pentru că s-a opus privatizărilor cerute de FMI, au declarat, pentru „Adevărul", surse guvernamentale. El a fost înlocuit la şefia OPSPI cu Florin Laurenţiu Vlădan, adjunctul său.

„Cei de la FMI au fost foarte nervoşi de scandalul creat în jurul acestor privatizări, mai ales că ei au susţinut cu tărie că trebuie să vindem pachetele majoritare, iar opinia publică şi specialiştii din minister au fost împotrivă. A trebuit găsit un ţap ispăşitor, acesta a fost Victor Cazana, care s-a opus de la început acestor privatizări", au mai spus sursele amintite.

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Economiei, Cazana va fi numit director general adjunct al Romaero Băneasa. Fostul şef al OPSPI nu a putut fi contactat pentru a-şi spune punctul de vedere.

Băsescu promite privatizări străinilor

Complexurile energetice Craiova, Turceni şi Rovinari, alături de minele de lignit din zonă, vor fi grupate într-o viitoare companie integrată, numită CE Oltenia. Aceasta va fi al doilea mare producător de energie din ţară, după Hidroelectrica, cu o cotă de piaţă de circa 30%. Oficialii FMI au cerut privatizarea pachetului majoritar de acţiuni, pentru ca investitorul care va cumpăra viitoarea companie să deţină întregul control.

Potrivit surselor menţionate, Ministerul Economiei s-a opus iniţial privatizării complexurilor din Oltenia şi distribuţiilor de energie, tocmai pentru că sunt viabile şi nu ar avea niciun rost ca statul să renunţe la ele. Însă, la începutul acestei săptămâni, în conferinţa de la finalul misiunii, Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI, a declarat că preşedintele Traian Băsescu i-a promis privatizarea CE Oltenia.

Mai mult, Traian Băsescu a arătat ieri, la Berlin, că România va intra într-un „proces de mare privatizare" şi a enumerat aici complexurile şi CFR Marfă. "Sigur că este de interes major pentru noi o implicare a investitorilor germani într-un spaţiu majoritar în procesul de privatizare având în vedere experienţa şi tehnologiile germane în utilizarea cărbunelui, în industria energetică şi, de asemenea, calitatea tehnologiei germane în domeniul feroviar. Ca urmare, rămâne să vedem dacă putem fi şi convingători", a spus Băsescu la Berlin, citat de Mediafax.

În urmă cu două săptămâni, într-o conferinţă, ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a afirmat că Traian Băsescu s-a angajat, în protocolul semnat cu preşedintele Barack Obama, să reia privatizările din sectorul energetic şi să liberalizeze pieţele de energie şi gaze, pentru a atrage investitorii.