Prima zi de plată: de azi dăm banii înapoi la FMI

Astăzi, România plăteşte 655 de milioane de euro, începând să returneze cele 13,4 miliarde de euro acordate de FMI în urmă cu trei ani. Rambursările vor dura până în 2015.

A venit şi ziua de 6 august 2012, prevăzută ca termen pentru rambursarea primei rate din împrumutul acordat în 2009 de către Fondul Monetar Internaţional (FMI). Astăzi trebuie să plătim echivalentul a 546 de milioane DST (drepturi speciale de tragere, „moneda" în care se calculează finanţarea), adică 655 de milioane de euro. Exprimată în moneda naţională, această rată este de 3,1 miliarde de lei, la cursul de azi - 1 DST = 5,7155 lei.

În noiembrie şi în decembrie vom mai avea de plătit astfel de rate (plus dobânzi), banii pe care îi vom returna în 2012 totalizând 1,9 miliarde de euro (1,63 miliarde DST). La anul vom avea un vârf de rambursare, urmând să plătim 5,1 miliarde de euro (4,3 miliarde DST), iar în 2014 vom mai da încă 4,7 miliarde de euro (3,9 miliarde DST), după care, în 2015, ne vom încheia socotelile cu FMI, rambursând restul de 1,4 miliarde de euro. În total, până în 2015, România va plăti 13,4 miliarde de euro către FMI.

De unde va scoate Guvernul atâţia bani?

Din totalul de 13,4 miliarde de euro, Banca Naţională va plăti cel mai mult (9,8 miliarde de euro), având la dispoziţie o resursă mai mult decât suficientă: rezerva valutară, unde se găsesc peste 32 de miliarde de euro. Partea cea mai mică, dar şi mai greu de acoperit, respectiv 3,6 miliarde de euro, îi va reveni însă Guvernului. De ce e mai greu de acoperit? Pentru că, spre exemplu, în 2010, pe când banii FMI erau prezenţi în România, Guvernul a fost nevoit să taie din salariile bugetarilor şi să mărească TVA ca să evite derapajul financiar sau intrarea în incapacitate de plată - ce va face în perioada următoare, când va trebui să mai şi ramburseze banii către FMI?

Întrebaţi de „Adevărul", analiştii economici arată că, în cazul în care Guvernul nu va avea la dispoziţie bani pentru a-şi plăti partea către FMI, ar putea fi nevoit să mărească în continuare taxele ori să aplice noi reduceri de cheltuieli, inclusiv cu salariile. Sau să se împrumute din bănci pentru a trece, punctual, fiecare „hop" în parte, dar acel împrumut ar însemna o nouă rostogolire a datoriilor care, până la urmă, tot pe spezele populaţiei vor fi rambursate. O altă sursă de bani ar putea proveni din deprecierea leului sau chiar din revenirea pe creştere a inflaţiei.

Nivelul de trai va scădea inevitabil

„Guvernul are, într-adevăr, o parte mică de rambursat, astfel că am putea spera să îngheţe, nu să scadă salariile şi pensiile. Dar cu veniturile îngeţate şi cu o rată a inflaţiei, să zicem, de 5% pe an, oamenii vor avea de înfruntat o scădere cu 40% a puterii de cumpărare. Este vorba de efectul numit «proratio temporis», care se va evidenţia în aceşti patru-cinci ani de rambursare", a explicat, pentru „Adevărul", analistul economic Ilie Şerbănescu.

El a mai arătat că economia nu mai poate creşte, pentru că PIB-ul e influenţat în proporţie de 65% de consum, iar consumul se va plafona, pe fondul crizei de bani. „Oricât de mult ar creşte celelalte componente, agricultura, industria, exporturile - care împreună înseamnă doar 35% din PIB, acestea nu vor putea trage în sus restul de 65%. Iar când economia nu mai creşte sau are doar avansuri timide, nivelul de trai scade inevitabil", a conchis analistul.

Urmează şi celelalte împrumuturi

Aşadar, în acest an, Guvernul şi Banca Naţională încep să plătească primele rate din banii de la Fondul Monetar Internaţional. Din 2015, vom începe să rambursăm şi sumele primite de la Comisia Europeană, iar în 2022 urmează să achităm şi creditul de la Banca Mondială. Concret, România a primit de la FMI aproximativ 12 miliarde de euro.

Acordul era semnat pentru 13 miliarde de euro, dar Bucureştiul a decis să nu mai tragă şi ultima tranşă, în valoare de un miliard de euro, aşa că datoria noastră este, către FMI (cu tot cu dobânzi şi comisioane) de 13,38 miliarde de euro. În cadrul acordului încheiat în 2009, Comisia Europeană ne-a acordat cinci miliarde de euro, bani care au fost utilizaţi în totalitate pentru acoperirea deficitului bugetar, iar prin credite ale Băncii Mondiale, am atras 600 de milioane de euro.

Atenţie, însă, că aceste sume se calculează, de fapt, în DST, o „monedă" care s-a apreciat puternic în ultimii ani. 

13,4 miliarde de euro este suma totală pe care trebuie să o rambursăm la FMI până în 2015.